La obiect

Creşterea salariului mediu real revine (nesustenabil) peste pragul de 10%. Evoluția pe domenii

Câștigul salarial mediu brut din luna aprilie 2018 a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de… Mai mult

10.06.2019

Analiză

Deficitul guvernamental, în afara practicii europene: Cum stau ceilalți

România a înregistrat în 2018 cel mai mare deficit guvernamental dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia puţin relevantă a Ciprului (-4,8%… Mai mult

09.06.2019

La obiect

Cum doarme UE sub industria strategică a mașinilor electrice: Viitorul tocmai a ajuns între China și Africa

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare.  Un moment de… Mai mult

07.06.2019

Analiză

Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

06.06.2019

Cronicile

KeysFin: Harta românească a pieței de carte. Businessul atinge maximul ultimilor 7 ani

de Razvan Diaconu , 11.6.2018

Numărul foarte mare de vizitatori de la Bookfest, în creștere față de 2017, a confirmat faptul că literatura – beletristică, de dezvoltare personală sau de business – iși păstrează terenul chiar și în contextul în care internetul și noile tehnologii ne impactează viața din ce în ce mai mult.

Este un fapt demonstrat și de rezultatele financiare ale companiilor implicate pe aceasta piață. Analiștii financiari KeysFin estimează că piața de carte va atinge în 2018 cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani.

Potrivit estimărilor KeysFin, cifra de afaceri a editurilor și comercianților de cărți din Romania va depăși în acest an nivelul de 1,11 miliarde lei, cu 16,2% peste nivelul din 2012.

Se întorc românii la lectură?

Pe fondul consolidării afacerilor, editorii și comercianții de carte și-au optimizat cheltuielile, astfel că profitul sectorului s-a dublat din 2012 până în prezent, de la 51,3 milioane lei la peste 100 milioane lei, cifră prognozată privind evoluția din 2017.  Radiografia business-ului din acest domeniu arată că numărul firmelor s-a păstrat constant în aceasta perioada, în jurul a 1000 de edituri și 350 de comercianți. Și numărul angajaților s-a mentinut, în jurul a 5000, cu mici fluctuații de la an la an, forța de muncă fiind împărțită aproape egal între edituri și lanțurile de librării.

“Piața de carte din România a evoluat foarte mult în ultimii ani. Această evoluție vine pe fondul eforturilor semnificative făcute de edituri și librării în scopul dezvoltării unei oferte atractive: de la traducerile din ce în ce mai multe de literatură sau non-fictiune straină contemporană, lansările de noi autori străini sau cărți simultan cu marile orașe ale lumii și mai ales dezvoltarea aproape de la zero a unui segment devenit deja foarte puternic în prezent: cartea pentru copii. Pe de altă parte, creșterea economică înregistrată de România în ultimii ani nu a reușit să stimuleze în mod semnificativ piața de carte, aceasta ramânând la un nivel relativ constant. Putem spune că procesul este mai degrabă inversat: nivelul de educație, cultura stau la baza unei creșteri economice sustenabile pe termen lung, semn că piața a atins un nivel de maturitate”, spun experții de la KeysFin.

În condițiile ratei foarte mari de analfabetism funcțional din România sunt clar necesare măsuri la nivel național pentru stimularea consumului de carte și susținerea educației de calitate.

În prezent, în foarte multe localități din România, atât din mediul rural, cât și din orașele mici, nu există nicio librărie. Mai mult, potrivit analiștilor KeysFin în intervalul 2012-2016 la nivel național s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 20% a numărului de comercianți. În 2016 cei mai mulți comercianți de carte se aflau in București – 21% din totalul la nivel național.

În schimb comerțul online de carte, atât tiparită cât și electronică, se dezvoltă puternic, în special ca urmare a politicii de discounturi semnificative, un element puternic de atractivitate pentru cumpărători. Spre deosebire de opțiunea cărților vândute la pachet cu marile cotidiene, de mare succes în achiziție prin anii 2000 pentru marea masa a populatiei care și-a populat astfel bibliotecile fără să aibă întotdeauna și un obiectiv de lectură efectivă, comerțul online vizează cumpăratori mult mai informați, cărțile devenind astfel mai accesibile pentru aceștia și îndeplinindu-și până la urmă scopul final, fie educațional, fie de recreere. În schimb, librăriile încearcă să compenseze prin alte atuuri, cum sunt evenimentele cu autori, lansări, evenimente pentru copii etc.

Topul celor mai profitabile afaceri cu cărți

Potrivit datelor financiare analizate de KeysFin, piața cărții din România este concentrată, în prezent, în mâinile câtorva jucători care au avut forța financiară să se extindă și să dezvolte lanțuri de producție, respectiv librării.

Topul editorilor de carte este condus, potrivit datelor financiare din 2016, de GRUPUL EDITORIAL ART SRL, cu o cifra de afaceri de 38,2 milioane de lei, companie urmată de GRUP MEDIA LITERA SRL (26,6 milioane lei), TARSAGO ROMANIA SRL (25,3 milioane lei), POLIROM SA (23 milioane lei), HUMANITAS SA (19,3 milioane lei) și LOTUS PUBLISHING SRL (17,2 milioane de lei). Datele KeysFin arată că primii 10 jucători din piață au realizat 36% din totalul cifrei de afaceri de pe piața editurilor, evaluată în 2016 la 585,3 milioane de lei.

În topul comercianților de cărți, cel mai important jucător este  DIRECT CLIENT SERVICES SRL (Carturesti), a carui cifră de afaceri de 87,1 milioane de lei reprezintă aproape o treime din cifra de afaceri a comercianților de carte din Romania.

Topul este completat de COMPANIA DE LIBRARII BUCURESTI SA (45,6 milioane lei), BLOR RETAIL S.A, (Diverta) (45,6 milioane lei), LIBRIS SRL (27,4 milioane lei), SEDCOMLIBRIS SA (19,7 milioane lei), ONE DISTRIBUTION COMPANY SRL (18,2 milioane lei) și LIBRARIILE HUMANITAS SA (17,5 milioane lei).

Primii 10 jucători domină piața, înregistrând afaceri de 299,5 milioane lei, care reprezinta 63% din totalul afacerilor din comerțul cu carte.

,,Piața cărții a parcurs pasi importanți în procesul de maturizare, fapt reflectat nu numai în oferta atrăgătoare, ci și în indicatorii economico-financiari. Dublarea profitului net la nivelul întregii piețe de carte, în ultimii 7 ani, în condițiile unei cifre de afaceri relativ constante și a numarului stabil de angajati confirma eforturile de eficientizare a activității”, afirmă experții de la KeysFin.

Dacă ne referim la piața de carte totală, însumând atât editorii cât și librăriile, aceasta este clar concentrată în București – aproximativ 50% din numărul total de companii se află în București, iar 2/3 din totalul cifrei de afaceri la nivel național este generat de companiile din capitală.

Ce urmează pentru piața cărții din România

Evoluția economică pozitivă din ultimii șapte ani a determinat companiile din domeniu să investească semnificativ în dezvoltarea ofertelor de carte și a lanțurilor de librării.

Potrivit experților de la KeysFin, nu este exclus ca viitorul să aducă o extindere și mai agresivă, după modelul hub-urilor culturale occidentale.

,,Librăria a încetat de mult să mai fie doar locul de unde putem cumpăra cărți. A devenit o instituție culturală în sine în care au loc evenimente, lansări, expoziții, clienții socializează la o cafea sau un ceai, iar pe viitor această tendință se va accentua. Iar noile tehnologii vor sustine oferta culturală în viața românilor. E- book-urile și audio-book-urile vor deveni tot mai prezente, iar promovarea acestora o vom regăsi și în massmedia. Editurile și comercianții vor exploata tot mai mult asocierea dintre cărți și cadouri, librăriile urmând să devină tot mai mult adevărate mall-uri culturale. O tendință care va face această industrie și mai atractivă, perspectivele financiare pentru următorii ani fiind pozitive”, estimează experții.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

DNA îl contrazice pe procurorul Stan: nu și-a dat acordul pentru retragerea apelurilor în dosarele Hrebenciuc și Sebastian Ghiță

Mariana Bechir

Gheorghe Stan, fostul şef al controversatei Secții pentru anchetarea magistraţilor (SIIJ), a declarat într-un interviu publicat marți că retragerea apelurilor din dosarele lui Viorel Hrebenciuc… Mai mult

Stiri

Moțiunea de cenzură a fost respinsă, opoziției i-au lipsit 33 de voturi

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a respins, marți, moțiunea de cenzură depusă de partidele de opoziție împotriva Guvernului Dăncilă. Au fost exprimate 200… Mai mult

Stiri

Darius Vâlcov nu poate părăsi țara – a fost pus sub control judiciar în dosarul instrumentat de DIICOT

Vladimir Ionescu

Procurorii DIICOT au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și l-au pus sub control judiciar pentru 60 de zile pe Darius Vâlcov pentru că… Mai mult

Digital

Antonia – primul funcționar virtual din România – devine hologramă cu bani europeni

Vladimir Ionescu

Antonia, primul „public virtual din România, dezvoltat de Primăria Cluj-Napoca, va fi upgradată și va deveni hologramă, printr-un  proiect finanțat cu fonduri europene. Antonia a… Mai mult

Stiri

Campanie de strângere de fonduri pentru profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu leucemie

Redacţia

Profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu un tip de cancer agresiv al sângelui, are nevoie de un transplant de celule stem, fiind singura sa șansă de… Mai mult

Stiri

Procurorul general al SUA: Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil

Razvan Diaconu

Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil, care respectă şi promovează valorile democratice și statul de drept, a declarat procurorul… Mai mult

Stiri

Dan Suciu, BNR: Administrația publică reacționează predictibil doar 30% din timp

Vladimir Ionescu

Administrația publică din România are capacitatea de a reacționa predictibil doar 30% din timp, în restul situației fiind necesare reacții rapide cauzate de crize și… Mai mult