La obiect

Creşterea salariului mediu real revine (nesustenabil) peste pragul de 10%. Evoluția pe domenii

Câștigul salarial mediu brut din luna aprilie 2018 a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de… Mai mult

10.06.2019

Analiză

Deficitul guvernamental, în afara practicii europene: Cum stau ceilalți

România a înregistrat în 2018 cel mai mare deficit guvernamental dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia puţin relevantă a Ciprului (-4,8%… Mai mult

09.06.2019

La obiect

Cum doarme UE sub industria strategică a mașinilor electrice: Viitorul tocmai a ajuns între China și Africa

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare.  Un moment de… Mai mult

07.06.2019

Analiză

Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

06.06.2019

Cronicile

Keysfin: Afacerile pe litoral cresc, turismul rămâne pe loc. Defectele sistemice care ţin România la coada UE

de Adrian N Ionescu 2.8.2017

Afacerile firmelor HORECA de pe litoral au crescut cu 66% până la 1,33 miliarde lei, din 2012 până în 2016, iar profitul net de 3,5 ori, până la 132,9 milioane de lei – ajutat, e drept, și de scăderea fiscalității.

Pe de altă parte, infrastructura deficitară şi calitatea serviciilor sub standardele internaţionale plasează România pe ultimul loc în topul ponderii în PIB a încasărilor din turism, potrivit unei analize KeysFin, publicate marţi.

Totodată, defectele sistemice deja istorice ale turismului românesc, păstrează dezvoltarea domeniului sub potenţial.

Dacă pentru Malta, Cipru şi Croaţia, turismul reprezintă peste 12% din PIB, România se află la celălalt capăt al clasamentului, cu abia 1% din PIB. Media europeană este de aproape 5%.

„Bulgaria reprezintă cel mai bun exemplu privind exploatarea eficientă a turismului. Îşi acoperă 5% din PIB din acest sector, în ciuda potenţialului turistic sub cel al României. Vecinii noştri de la sud de Dunăre au ştiut să atragă mai bine investiţiile, în special cele străine, şi să exploateze mai eficient criza geopolitică din Turcia şi Grecia”, spun experţii de la KeysFin.

KeysFin nu mai repetă una dintre cauzele principale aflate la originea eșecului României de a-și valorifica potențialul turistic: tipul de privatizare, caracterizat de fragmentarea activelor la noi, în vreme ce bulgarii au vândut pachete integrate de active și servicii.

Analiza relevă, însă, faptul că „business-ul din turism este considerat de mulţi investitori drept unul extrem de volatil”, iar „investiţiile în acest sector sunt văzute ca având un grad ridicat de incertitudine”, notează KeysFin.

Rezultatele

„Relevant este avansul profitului din exploatare (al firmelor HORECA de la Litoral) care a crescut de la 71,6 milioane lei (în 2012, până) la 250,8 milioane lei în 2016”, potrivit analizei KeysFin.

Analiștii consideră că evoluţia s-a datorat faptului că „tot mai mulţi turişti au privit staţiunile de la malul mării drept o destinaţie tot mai atractivă, asta pe fondul investiţiilor semnificative în dezvoltarea unităţilor de cazare şi masă, de la hoteluri şi pensiuni la restaurante şi baruri”.

Finalizarea autostrăzii A2, dar şi criza economică din Grecia şi problemele cu terorismul din Turcia au influenţat „în mod semnificativ deciziile turiştilor români de a-şi petrece concediile de vară în ţară, pe Litoral”.

Numărul turiştilor care s-au înregistrat în unităţile de cazare licenţiate (fără cei cazaţi la gazdă şi în alte alte unităţi neautorizate) a depăşit anul trecut 1,23 de milioane, cu peste 200.000 mai mulţi decât în 2015.

Cei mai mulţi turişti de pe Litoralul românesc au fost români, 1,11 milioane în 2016, în timp ce străinii au reprezentat numai 6,3% (78.275 turişti)

Potrivit estimărilor patronatelor, numărul turiştilor în 2017 ar putea depăşi cifra de 1,5 milioane. Cele mai multe unităţi de cazare au raportat rezervări complete pentru vârful de sezon. Creşterea veniturilor populaţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de cazare, facilităţile de plată, toate aceste condiţii s-au întrunit pentru ca 2017 să fie, cel mai probabil, cel mai bun an pentru turismul românesc din ultimii 10”, spun analiştii de la KeysFin.

Ca urmare, datoriile sub un an (ale companiilor din turism) s-au majorat doar cu 7,9% până la 648,4 milioane lei, chiar dacă îar în total s-au menţinut în ultimii cinci ani la un nivel relativ constant de 1,4 miliarde de lei, potrivit datelor KeysFin.

Analiza vede în această dinamică „semnale pozitive”, ca şi diminuarea creanţelor cu 100 de milioane de lei, până la 200 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că lucrurile au stat mult mai rău.

„Deschiderea noilor unităţi de 5 stele de pe Litoral reprezintă un pas înainte, însă avem, în continuare probleme cu traficul rutier, aerian şi feroviar către staţiuni, cu calitatea serviciilor de cazare şi masă şi, mai ales, cu profesionalismul angajaţilor din acest sector”, spun experţii de la KeysFin.

Competitivitatea: Ciuda creșterii, România mai pierde 2 locuri în clasamentul turismului

Statisticile creșterii afacerilor pe Litoral, sintetizate de Keysfin, remarcă implicit potenţialul turismului, speculat de apetenţa relativ mai scăzută pentru Grecia şi Turcia, totuşi insuficient fructificată din punct de vedere strategic.

Pe de altă parte, rezultatele bune din afacerile ultimilor doi ani de pe Litoral se datorează și facilităților fiscale: scăderea TVA la 9% pentru activitatea de hoteluri și restaurante și Legea privind impozitul specific unor activități, care favorizează marii jucători HoReCa.

Facilitățile par să nu fi determinat progrese semnificative, din moment ce România a pierdut două poziții în clasamentul mondial al competitivității turismului, realizat de Forumul Economic Mondial, până pe locul 68 din 136.

Defectele sistemice

„Planificarea dezvoltării turismului din România este fragmentată şi necoordonată” era una dintre concluziile unui draft al Master Planului pentru dezvoltarea turismului național, elaborat în 2007 pentru următorii 20 de ani.

Documentul a fost elaborat în urma încheierii unui contract cu Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO), care nu a fost aprobat încă de Guvern, deși a fost asumat de reprezentanti ai institutiilor din Romania.

„Cu forme de proprietate fragmentate şi fără o direcţie strategică clară, staţiunile de pe litoral cu greu pot răspunde la pieţele în transformare şi din această cauză au avut de suferit”, era o altă concluzie, care nu se mai regăsește în documentul final postat pe siteul Ministerului Turismului.

Lipsa de viziune oficială în dezvoltarea turismului s-a concretizat încă din anii ’90, prin încurajarea fărâmiţării proprietăţii prin privatizare, în vreme ce Bulgaria a preferat să ofere investitorilor străin companii integratoare.

Situația nu s-a îmbunătățit sensibil, la trecerea a jumătate din perioada acoperită de document, care oricum trebuia să fie reactualizat până la 1 iulie 2017, după apariția a 1.040 de proiecte depuse de consiliile judeţene, de Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) în general, care au în subordine staţiuni de interes naţional sau staţiuni de interes local, potrivit unei declarații din aprilie a ministrul de atunci al Turismului, Mircea Titus Dobre, la o „conferinţă naţională a industriei ospitalităţii”.

Iată care erau punctele slabe ale României ca destinaţie turistică, semnalate la elaborarea de acum 10 ani a Master Planului:

  • Poluarea industrială
  • Unităţi industriale dezafectate şi poluante cu un impact vizual negativ
  • Puncte de colectare şi reciclare a deşeurilor slab răspândite sau insuficiente
  • Poluarea Dunării, a Mării Negre şi a râurilor
  • Eroziunea şi poluarea plajelor
  • Schimbarea climei reprezintă o ameninţare la adresa staţiunilor montane de schi
  • O slabă implementare a legislaţiei de mediu ca urmare a lipsei resurselor umane şi materiale
  • Densitatea excesivă a unităţilor turistice în anumite zone
  • Utilizarea abuzivă a bazei forestiere
  • Starea de degradare a numeroase clădiri şi monumente istorice
  • Legislaţia privind conservarea clădirilor şi păstrarea caracteristicilor arhitecturale nu este implementată
  • Calitatea prezentării şi traducerii în muzee este, în general, de slabă calitate
  • Lipsa investiţiilor statului în dezvoltarea şi promovarea obiectivelor culturale – muzee, monumente etc.
  • Lipsa unei baze de date a festivalurilor şi a evenimentelor culturale care să permită o promovare eficientă pentru turişti (interni şi străini)
    Lipsa susţinerii faţă de tradiţiile locale şi folclor
  • Și lista continuă în domeniul infrastructurii de transport și de comunicații și în cel al resurselor umane.

Nu este disponibil, dacă există, un raport compehensiv oficial al situației actuale, alta decât se poate aprecia implicit din actualul master plan, încă ne-reactualizat și transformat în hotărâre de guvern.

Abia în martie 2017, Guvernul a înființat un ”mini-guvern” pentru dezvoltarea turismului şi aplicarea master planului din domeniu. Comitetul Interministerial pentru Turism (CIT) urma să coordoneze politicile publice şi acţiunile „cu impact asupra turismului la nivel naţional, monitorizarea evoluţiilor sectoriale”, după nişte direcţii strategice, „însoţite de un plan de acţiuni pe termen mediu / lung pentru îmbunătăţirea potenţialului turistic”.

Între timp, coaliţia majoritară şi-a schimbat guvernul şi CIT n-a mai fost o prioritate.

Defectele sistemice ale turismului românesc se perpetuează în prezent, din cauza divergențelor dintre interesele fragmentate ale sectorului privat și cele ale administrației locale, în absența unei viziuni integratoare active la nivel național, atât la nivelul investițiilor cât și la cel al administrării potențialului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.8.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Moțiunea de cenzură a fost respinsă, opoziției i-au lipsit 33 de voturi

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a respins, marți, moțiunea de cenzură depusă de partidele de opoziție împotriva Guvernului Dăncilă. Au fost exprimate 200… Mai mult

Stiri

Darius Vâlcov nu poate părăsi țara – a fost pus sub control judiciar în dosarul instrumentat de DIICOT

Vladimir Ionescu

Procurorii DIICOT au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și l-au pus sub control judiciar pentru 60 de zile pe Darius Vâlcov pentru că… Mai mult

Digital

Antonia – primul funcționar virtual din România – devine hologramă cu bani europeni

Vladimir Ionescu

Antonia, primul „public virtual din România, dezvoltat de Primăria Cluj-Napoca, va fi upgradată și va deveni hologramă, printr-un  proiect finanțat cu fonduri europene. Antonia a… Mai mult

Stiri

Campanie de strângere de fonduri pentru profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu leucemie

Redacţia

Profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu un tip de cancer agresiv al sângelui, are nevoie de un transplant de celule stem, fiind singura sa șansă de… Mai mult

Stiri

Procurorul general al SUA: Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil

Razvan Diaconu

Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil, care respectă şi promovează valorile democratice și statul de drept, a declarat procurorul… Mai mult

Stiri

Dan Suciu, BNR: Administrația publică reacționează predictibil doar 30% din timp

Vladimir Ionescu

Administrația publică din România are capacitatea de a reacționa predictibil doar 30% din timp, în restul situației fiind necesare reacții rapide cauzate de crize și… Mai mult

Stiri

CCR, formula completă pentru următorii 3 ani – Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au depus jurământul

Vladimir Ionescu

Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, nominalizările Camerei Deputaților și Senatului, au depus marți jurământul de învestitură în funcţia de judecători ai Curţii Constituţionale. Procurorul Gheorghe… Mai mult