Studiul Kaspersky publicat marți relevă faptul că, anul trecut, 82% din europeni şi-ar dori să poată şterge definitiv ceva postat pe profilul lor de socializare, scrie Agerpres.
Dintre aceștia, cei mai predispuşi la astfel de acţiuni sunt consumatorii din generaţia Z, în proporţie de 86%, comparativ cu doar 75% dintre cei cu vârsta de peste 35 de ani.
Cercetarea a chestionat peste 8.500 de utilizatori de internet, cu vârste începând de la 16 ani, din 11 ţări. Conform acesteia, postările considerate derogatorii faţă de persoanele cu dizabilităţi sunt potenţial cele mai dăunătoare perspectivelor de angajare sau relaţiilor cuiva, reiese din punctul de vedere a 38% dintre cei chestionaţi.
De asemenea, un european din trei (34%) a declarat că partajarea postărilor de vaccinare anti-Covid sau utilizarea limbajului anti-trans (32%) ar putea afecta şansele de carieră.
Aproape jumătate dintre directori au recunoscut că au studiat profilurile online ale colegilor atunci când aceştia s-au alăturat companiei şi au găsit lucruri pe baza cărora i-au judecat, în timp ce peste 40% dintre respondenţi au spus că şi ei cunosc pe cineva a cărui slujbă sau carieră a fost afectată negativ din cauza unei postări vechi pe social-media.
Cu toate acestea, aproape o treime dintre oameni nu şi-au revizuit sau şters niciodată vechile postări de pe reţelele sociale.
Datele centralizate de Kaspersky relevă faptul că, în total, 42% dintre consumatori susţin că profilurile lor de social media nu îi reprezintă în mod autentic, iar 48% afirmă că alţii şi-ar putea forma o impresie greşită despre ei din istoricul căutărilor pe internet.
Totodată, majoritatea (81%) tinerilor cu vârste cuprinse între de 16 şi 21 de ani cred, în mod eronat, că au control complet pentru a şterge definitiv ceva din postările online.
Potrivit sursei citate, milioane de oameni care decedează lasă în urmă profiluri pe reţele sociale şi un anumit istoric de căutare pe internet. În acest context, sondajul a identificat o lipsă de conştientizare îngrijorătoare, aproape o treime (30%) dintre consumatori nu s-au gândit la ce va însemna amprenta lor digitală odată ce vor muri, aproape o cincime (19%) presupunând în mod greşit că toate conturile lor de pe reţelele sociale vor fi şterse automat şi definitiv.
Rezultatele studiului au constatat, de asemenea, că 37% dintre respondenţi spun că ar fi dispuşi să acceseze profilul de pe o reţea socială a unui părinte decedat dacă acesta le-ar lăsa detaliile de conectare în testament.
Nu la fel au stat lucrurile în momentul în care respondenţii au fost întrebaţi dacă ei înşişi ar lăsa aceste detalii într-un asemenea document, 37% susținând că s-ar simţi inconfortabil la gândul că şi-ar putea lăsa parolele de conectare la platformele sociale în testament.
