Judecătorii din Polonia au sesizat justiția UE împotriva acțiunii politicienilor de la putere privind independența justiției

6 decembrie, 2018

Curtea Supremă din Polonia a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) față de recentele măsuri adoptate de puterea politică de la Varșovia, judecătorii polonezi reclamând faptul că le este amenințată independența.

Acțiunea judecătorilor polonezi, scrie HotNews, ar putea fi luată ca exemplu și de magistrații din România, în contextul măsurilor PSD-ALDE din justiție, criticate de Comisia Europeană.

Mai exact, Curtea Supremă poloneză a adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene întrebări preliminare pentru a interpreta dacă măsurile luate de politicienii partdului Lege și Justiție (PiS) al lui Jarosław Kaczyński, privind introducerea unor noi proceduri disciplinare asupra judecătorilor polonezi, încalcă sau nu dreptul UE.

În sesizarea din septembrie 2018, intrată în posesia HotNews, judecătorii polonezi invocă art. 19, alin 1, paragraful al doilea din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care spune că „Statele membre stabilesc căile de atac necesare pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii”.

Curtea Supremă din Polonia întreabă astfel instanța de la Luxemburg dacă această prevedere din tratatul european se opune dispozițiilor politicienilor polonezi „care subminează garanțiile unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din Polonia, din cauza influenței politice asupra desfășurării procedurilor disciplinare, precum și din cauza apariției unui risc de exploatare a regimului disciplinar în scopul controlului politic al conținutului hotărârilor judecătorești”.

În context, Curtea Supremă din Polonia spune că prin măsurile luate de politciienii de la Varșovia „ministrul polonez al Justiției (care are, în același timp, și calitatea de procuror general) a dobândit o influență decisivă asupra inițierii și desfășurării procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor”.

Ce mai spune Curtea Supremă a Poloniei că face noua legislație promovată de puterea de la Varșovia:

„Modificările au condus la înființarea unei noi camere disciplinare în cadrul Curții Supreme pentru a se ocupa de cazurile disciplinare referitoare la judecători, în primă instanță și la recurs. Această cameră este compusă din judecători desemnați de președintele Poloniei (Andrzej Duda, ales din partea PiS – n.r.) la propunerea Consiliului Național al Magistraturii;
Consiliul Național al Magistraturii este ales de politicieni, după reformele desfășurate de partidul politic aflat la guvernare. Din cei 25 de membri ai săi, 15 judecători sunt numiți de Legislativ; în acest sens, decizia de stabilire a listei de candidați supusă la vot în sesiunea plenară a Sejmului (Camera inferioară a Parlamentului n.r.) este stabilită de o comisie parlamentară. Patru alți membri sunt selectați de Dietă dintre deputați; alți doi sunt aleși de Senat din rândul senatorilor. De facto, majoritatea acestora sunt membri ai partidului de guvernământ, printre care se numără ministrul Justiției (Procurorul General) sau aleși de acesta.
Cu alte cuvinte, sistemul judiciar nu are nicio influență asupra componenței Consiliului Național al Magistraturii, iar forma actuală a personalului său reflectă alegerea politică a partidului de guvernământ din Polonia. Această situație se reflectă în deciziile Consiliului privind recrutarea membrilor camerei disciplinare a Curții Supreme.
La o reuniune din 23 august 2018, Consiliul a recomandat Președintelui Poloniei numirea, în calitate de judecători ai Curții Supreme, în această Cameră disciplinară, a 6 foști procurori (din 16 locuri), care aveau legături cu actualul ministru al Justiției (Procurorul General). Acest lucru ridică îngrijorări serioase cu privire la regularitatea și imparțialitatea procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor. Sute de președinți de instanțe au fost numiți în Polonia de actualul ministru al justiției (Procurorul General).
Consiliul Național al Magistraturii este alcătuit, de asemenea, din președinții jurisdicțiilor de drept comun, numiți individual de către Ministrul Justiției, fără criterii concrete în ceea ce privește aceste numiri”.