Gabriela Cristina Mazilu, judecătoare la Tribunalul Municipiului București nu poate justifica prin veniturile obținute o sumă de 30 de milioane de lei (aproximativ șase milioane de euro) din averea sa, conform Agenției Naționale de Integritate (ANI).
ANI a transmis miercuri, într-un comunicat de presă, că a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate de 30.388.515 lei, între averea dobândită şi veniturile realizate de către Gabriela Cristina Mazilu, judecător în cadrul Tribunalului Bucureşti şi fost judecător în cadrul Judecătoriei Sector 4.
De asemenea, ANI a constatat o diferenţă nejustificată în cuantum total de 1.213.986 lei între averea dobândită şi veniturile realizate de către Ionel Victor Nicoreşteanu, funcţionar public cu statut special în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de către cei doi.
Judecătoarea Gabriela Cristina Mazilu şi Ionel Victor Nicoreşteanu au fost cercetaţi de DIICOT în anul 2015 într-un dosar privind credite frauduloase luate de la BRD, în care erau implicați și Relu Aparaschivei (fostul soț al judecătoarei), precum şi omul de afaceri Remus Truică.
****
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Dl. Nicoresteanu este, citez „funcţionar public cu statut special”… Poftim?!? Ce mai e si asta? Pe langa pensiile speciale au aparut si functionarii speciali? Ce functii speciale executa functionarul special?
Cat despre d-na judecator, nu inteleg de ce se face atata tam-tam… a uitat femeia cum a castigat meleoanele alea, ce asa mare chestie?!? Ca doar n-a omorat pe nimeni… da’ ce, stimati cititori, dvs. n-ati uitat niciodata nimic??? Iaca a uitat si dansa, asta e, are un lapsus… unul minor, ca pana la urma vorbim doar de cateva meleoane.
Istoria e plina de acte de o cruzime oribila, aproape de neimaginat – unul a fost executat inecat fiind in vin, altul turnandu-i-se aur topit pe gat, altul cu un fier rosu infipt in anus… si mai sunt multe alte exemple de-acest gen, in care sfarsitul a venit intr-un mod considerat just de unii dintre contemporani, prin prisma „pacatelor” atribuite aceluia sau aceleia.
Sigur ca acum suntem civilizati – ocazional poate prea civilizati – dar nu ma pot opri sa-mi imaginez cum ar fi sa o sechestram o vreme pe d-na judecator intr-o camera plina de bani… bancnote mici si mari, din diverse valute, cufere intregi, dulapuri intregi, munti de bancnote din podea pana-n tavan, bani, bani, BANI, MULTI BANI, sa inoate in ei, sa se cufunde in ei, sa se tavaleasca in ei… bani, bani, bani… dar nimic altceva. Sunt curios cate zile – sau ore – i-ar trebui d-nei judecator (JUDECATOR, adica omul care imparte dreptatea…) ca sa dea toata maculatura aia pentru un pahar cu apa…