Jenanta festivitate înstelată a aniversării centenarului Institutului Cantacuzino: Istoria neromanțată a ceea ce trebuia să fie fabrica românească de vaccinuri

Sărbătoare, festivitate, discursuri la foc automat despre viitor – n-au lipsit fanfara, garda de onoare cu onorul aferent:
Președintele Klaus Iohannis a decorat joi Institutul Cantacuzino cu Ordinul Meritul Sanitar în grad de Mare Ofițer.
Evenimentul a avut loc în cadrul festivităților împlinirii a 100 de ani de la înființarea Institutului de Seruri și Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino”.
Aniversarea a avut loc la Unitatea Militară 02484, adică Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino (INCDMMC), cum se numește instituția după ce a fost militarizată, în urmă cu 4 ani.

„Este un moment de bilanț, de rememorare a istoriei, este o invitație la a discuta cu responsabilitate despre prezent, dar este și un moment pentru a privi cu încredere în viitor”, a spus șeful statului, după ce i-a înmânat decorația.

Ceremonia a fost doar un prilej ca șeful statului să mai decoreze pe cineva și să se mai organizeze o festivitate: Institutul se află în cel mai prost moment al său din cei 100 de ani de existență:

Cantacuzino nu mai fabrică vaccinuri de aproximativ 10 ani, iar singurele produse lansate în această perioadă sunt câteva suplimente alimentare, precum cel comercializat pe diferite site-uri cu titlul „Sod natural Institutul Cantacuzino extract orz verde unic in lume”.

În acest an de pandemie Covid-19, el a devenit centru național de stocare și distribuire a serurilor importate de la cele câteva companii farma din lume care au dezvoltat vaccinuri împotriva noului coronavirus.

Institutul a fost pasat, precum un cartof fierbinte, de la Ministerul Sănătății la Ministerul Cercetării, și înapoi, a fost declarat serviciu economic de interes general, a făcut obiectul unui dosar al DNA după care, întrucât nicio improvizație gândită de guvernanți nu a deschis perspectiva revitalizării lui, premierul PSD Mihai Tudose a decis militarizarea lui.

Printre formulele inedite prezentate de oficialii ce au avut în subordine Institutul în acest deceniu fără niciun vaccin, s-a numărat și cea a unui parteneriat public – privat, gândită de fostul ministru al Sănătății Florian Bodog, secondat de Adrian Streinu – Cercel (actualmente senator PSD) și fostul ministru al Cercetării Șerban Valeca.

Transformarea în unitate militară

În cele din urmă, Cabinetul Mihai Tudose a decis transferarea Institutului la Ministerul Apărării Naționale, sub pretextul posibilității finanțării Cantacuzino din cele două procente din PIB angajate de România în cadrul NATO ca alocări anuale pentru Armată.

În 2018, prin Legea nr. 13, pentru managerul de la Cantacuzino au fost eliminate condițiile general valabile impuse la conducerea institutelor de cerectare, adică un anumit grad de cercetător și concursul, în baza unui articol nou, ce prevede:

Institutul Cantacuzino are statut de unitate militară şi este condus de către un director general, cadru militar activ, numit (și propus – n. red.) de către ministrul apărării naţionale, cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi conform reglementărilor interne ale Ministerului Apărării Naţionale.

CV-ul generalului Florin Oancea, medic ortoped, numit la conducerea INCDMMC după izbucnirea pandemiei de Covid-19:

• 1999 – Diploma de licență – doctor-medic, U.M.F. ”Carol Davila”/Facultatea de Medicină Militară, București
• 2004 – Curs de instruire ”Prevenire ITS și HIV/SIDA”, Ministerul Apărării Naționale
• 2004 – Program de pregătire, ”Competență în Ecografie Generală”, U.M.F. ”Carol Davila”, București
• 2007 – Diploma de doctor în științe medicale, Ortopedie/Traumatologie, U.M.F. ”Victor Babeș”, Timișoara
• 2013 – Diplomă medic specialist medicină de familie, Centrul Universitar București
• 2018 – Diplomă medic specialist ortopedie traumatologie, Centrul Universitar București
• 2018 – Diplomă medic primar medicină de familie, Centrul Universitar Târgu Mureș

(Citiți și: „Premierul Tudose: Transformarea în unitate militară va face funcțional Institutul Cantacuzino”)

Pandemia, încă o fereastră de oportunitate nesperată pe care România ar putea-o rata 

La ceremonia de joi, niciun oficial nu a spus nimic despre o eventuală producție de vaccinuri anti-Covid sub licență obținută de la companiile ce au dezvoltat aceste seruri foarte căutate și cu viitor, în condițiile în care se estimează că inoculările împotriva noului coronavirus ar putea deveni perioadice, precum antigripalele. În plus, experții avertizează că pandemiile se vor succeda la intervale tot mai reduse, astfel încât crearea unei capacități de reacție rapidă va fi tot mai profitabilă.

În acest context, o colaborare cu o companie mare ar aduce venituri neașteptate, ce ar fi obținute cu linii de producție ce pot fi finanțate din bani europeni.

Autoritățile române au dat joi semnale că vor rămâne blocate în planurile vechi de dezvoltare ale Cantacuzino, fără a exloata oportunitatea oferită de pandemie.

„Înalta distincţie pe care aţi acordat-o ne onorează, dar ne şi motivează să continuăm şi să ducem la bun sfârşit ceea ce am început, să transformăm „Cantacuzino” într-o poveste de succes pentru români. Le vom acorda tot sprijinul financiar şi decizional pentru a relua, în perioada următoare, producţia de vaccin tetanic şi gripal, dar şi a mult-aşteptatului Polidin„, a spus ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, cel care l-a propus și numit pe Florin Oancea la conducerea Institutului.

De altfel, premierul Cîțu a declarat că cea mai bună soluție pentru reinventarea INCDMMC este ca soarta Institutului să fie decisă de specialiștii pe care-i are. „Dincolo de asigurarea resurselor necesare, cred că cel mai important sprijin pe care Guvernul îl poate da specialiştilor de la ‘Cantacuzino’ este să îi lase să îşi facă treaba. Să nu îi încurce cu decizii politice, să nu uite lecţia trecutului”.

Comisia a încurajat toate statele membre să demareze colaborări pentru creșterea capacității de producție, iar în mai multe țări guvernele sprijină firmele private să stabilească asemenea contracte.

Cancelarul Angela Merkel declara săptămâna trecută, înainte reuniunii Consiliului European, că va propune liderilor UE discutarea unor soluții pentru producerea mai multor vaccinuri în blocul comunitar, problemele de ritm ale imunizării fiind generate de lipsa acestor capacități, nu de absența comenzilor. „Trebuie să plecă de la premisa că virusul, cu mutațiile sale, ne va ține ocupați un timp, așa că problema se va prelungi dicolo de acest an”, declara cancelarul Germaniei.

În februarie, premierul recunoștea că executivul UE a abordat România pe această chestiune. „În urma unor întrebări adresate de Comisie”, a spus Florin Cîțu, Bucureștiul și-a exprimat „disponibilitatea de a produce vaccinul (anti-Covid-19 – n. red.) în România”. ”Am început discuțiile, am fost întrebați dacă dorim, dacă avem capacitatea, am spus da, așteptăm răspunsul Comisiei Europene în acest sens”, a adăugat Florin Cîțu.

Cum anume și unde, nu s-a stabilit încă și guvernanții nici nu par interesați.

Nedorit de nimeni, Institutul rămâne copil de trupă pe viață

Ministrul Cercetării, Cristian Teleman, a declarat pentru cursdeguvernare.ro, că până acum nu s-a discutat în Guvern viitorul Institutului sau o eventuală încercare de intrare pe schema producției vaccinurilor anti-Covid.

De asemenea, el a spus că nici Cercetarea și nici Ministerul Sănătății nu și-au revendicat Institutul, adică revenirea lui la statutul de Institut al Vaccinurilor și subordonat unuia dintre ministerele căruia îi aparține în mod natural.

Dimpotrivă, Guvernul a aprobat în martie un proiect de HG prin care statutul militar era pecetluit prin integrarea în Institutul Cantacuzino a Centrului de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare.

(Citiți și: ””Istoria nu iartă proștii”. Am intrat în deceniul decisiv. CRONICILE Curs de Guvernare Nr. 95”)

„Criza generată de apariţia pandemiei cu virusul SARS-CoV2 cu care România, alături de întreaga lume, s-a confruntat şi se confruntă, impune accelerarea procesului de implementare a cerinţelor specifice NATO, rezultând necesitatea stabilirii unui singur pol al cercetării ştiinţifice medico-militare prin integrarea în cadrul Institutului Naţional de Cercetare ‘Cantacuzino’ a Centrului de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare şi preluarea obiectivelor specifice deţinute de acesta”, se menționa în nota de fundamentare a proiectului de act normativ lăsat Cabinetului Florin Cîțu de fostul premier Ludovic Orban.

Istoria involuției Institutului – de la origini până în prezent

Ce a fost

• În 1901, când nu exista Institutul, ci Laboratorul de Medicină Experimentală, profesorul Cantacuzino a preparat serul antistreptococic și serul antidizenteric, două premiere.
• Institutul  a fost înființat la 1 aprilie 1921, prin Înaltul Decret emis de Regele Ferdinand I, sub denumirea de Institutul de Seruri și Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino”.
• Laboratorul Infecții Respiratorii Virale din cadrul instituției a fost acreditat de către Organizația Mondială a Sănătății încă din anul 1969.
• În 2009, a lansat Cantgrip, vaccinul împotriva gripei porcine.

Institutul Cantacuzino vindea vaccinuri la prețuri de aproximativ 10 ori mai mici decât cele ale produselor importate.

Ce și cum a ajuns

• Declinul celebrului institut, unul dintre producătorii importanți de imunologice la nivel internațional, a început în februarie 2010, când Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate temporar, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccinurile fabricate înainte la Cantacuzino.
• La finalul lui 2013, s-a descoperit că vaccinurile antigripale produse acolo erau neconforme. Fostul ministru al Sănătății Eugen Nicolăescu a promis că situația se va remedia rapid, însă producția nu a fost reluată nici până acum.
• În octombrie 2014, Institutul Cantacuzino a fost trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei.
• În 22 ianuarie 2015, a fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care prevede ştergerea datoriilor către ANAF.
• Tot în 2015, Institutul primește statut de serviciu de interes economic general, pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitate de prelungire, în condiţiile legii.
• În 2016, Institutul revine în subordinea Ministerului Sănătății.
• În 2017, Guvernul Mihai Tudose a decis militarizarea Institutului Cantacuzino, adică transformarea lui în UM 02484.
• La momentul izbucnirii pandemiei de Covid-19, în 2020, Institutul nu avea nici măcar acreditarea pentru laborator de biosecuritate de nivel 3, care i-ar fi permis izolarea și secvențierea noului coronavirus. A trecut ulterior d ela nivelul 2+, la nivelul 3.

Țintele din Strategia UM02484, perioada 2020 – 2024 – niciun termen pentru producția de vaccinuri, doar 8 brevete în 5 ani

Documentul vorbește generic despre intenția de a crește performanțele instituției, astfel încât în 2024 Institutul să ajungă un „pol de excelență științifică ca urmare a transferului tehnologic al rezultatelor cercetării în domeniul cunoașterii mecanismelor d eproducere a infecțiilor și vectorilor implicați în transmiterea acestora”.

Targeturi concrete ale activității de cercetare sunt fixate doar la doi indicatori:

Număr articole publicate în reviste cotate ISI:

• 2020 – 25 articole
• 2021, 2022, 2023, 2024 – câte 30 articole

Depuneri brevete de invenție:

• în 2020 și 2021 – câte un brevet
• în 2022, 2023 și 2024 – câte două brevete

Obiectul de activitate tradițional al Institutului apare la capitolul Direcții principale de acțiune, fără niciun termen fixat:

• dezvoltarea metodologiilor  pentru producerea de vaccin antigripal
• dezvoltarea producției de antioxidanți de origine vegetală sub formă de suplimente alimentare
• dezvoltarea producției de vaccinuri strategice și seruri terapeutice