Preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este în plin proces de intervievare a nominlizaţilor statelor membre pentru posturile din Comisia Europeană. Până acum a avut discuţii în mod cert cu reprezentanţii Olandei, Finlandei, Bulgariei, Sloveniei, Estoniei,Letoniei, Germaniei şi Italiei, Federica Mogherini fiind confirmată sâmbătă în postul de Înalt Reprezentant pentru politica externă.
Întregul proces are loc într-un secret total, nu este anunţată ordinea întrevederilor, însă pe site-ul Comisiei Europene sunt postate ulterior fotografii din timpul discuţiilor cu fiecare reprezentant. El se va încheia, cel mai probabil, la sfârşitul săptămânii, având în vedere că Belgia nu şi-a nominalizat încă repterzentantul.
Cu mari şanse este creditat Didiers Reynders, ministrul de externe, dar prin numele vehculate este şi cel al eurodeputatei Marianne Thyssen. Nu este exclus ca ea să fie alegerea, având în vedere că Juncker are încă nevoie de membre feminine ale cabinetului, pentru a nu avea emoţii la votul din Parlamentul European.
Jocul speculaţiilor
Presa europeană vehiculează o serie de variante de organizare a executivului european şi de atribuire a portofoliilor.
Presa finalndeză a dat ca certă atribuirea coordonării politicilor economice fostul premier finlandez, Jyrki Katainen, care va fi şi unul dintre cei şpte vicepreşedinţi ai executivului.
Comisarul francez Pierre Moscovici ar putea obţine, cel mai probabil, un alt portofoliu economic, dar va fi sub supravegherea finalndezului Katainen, scrie presa de la Bruxelles. Este o concesie a cancelarului Merkel, care a acceptat, in ciuda problemelor bugetare ale Franţei şi ale politicilor sale economice şi susţinerii relaxării regulilor bugetare, atribuirea unui post economic fostului ministru de finanţe francez.
Frans Timmermans, ministrul de externe olandez, intervievat printre primii de preşddintele Comisiei, va fi şi el, cel mai probabil, vicepreşedinte al executivului. Media susţine că ar viza importantul portofoliu de comerţ. Însă pentru acesta s-ar afla în competiţie şi bulgăroaica Kristalina Georgieva.
Jean-Claude Juncker ar crea un portofoliu pentru servicii financiare, ca o concesie făcută Londrei. Însă, tot presa occidentală scria că, atunci că nu a fost foarte convins de nominalizarea Marii Britanii, care este Lordul Hill, fost preşedinte al Camerei Lorzilor.
Franţa, pe de altă parte, susţine crearea unui portofoliu pentru migraţie, iar Jean-Claude Juncker a arătat anterior că se gândeşte la un post de comisar „cu responsabilităţi pentru migraţie”.
Danemarca, prin nominalizarea unei femei, Margrethe Vestager, în plus şi ministru al economiiei – iar preşedintele Comisiei a asigurat că femeile din echipa sa vor avea portofolii importante – tinde spre un portofoliu economic.
Corina Creţu şi aspiraţia spre portofoliul dezvoltării regionale
În momentul summit-ului de sâmbătă a fost evident că discuţiile în privinţa candidaţilor propuşi de România se vor duce cu Corina Creţu şi Dacian Cioloş a pierdut susţinerea de la Bucureşti şi şansele să rămână în Comisie, pe un alt portofoliu decât agricultura.
Surse europene au spus, în ultimele zile, pentru cursdeguvernare.ro, că exsită o presiune puternică a socialiştilor de a i se atribui portofoliul important al politicii regionale. Totuşi, există şi alte variante, precum afacerile sociale şi ajutorul umanitar.
Discuţia tete-a-tete cu Jean-Claude Juncker vor lămuri până la urmă, pentru ce portofoliu ar fi mai calificată Corina Creţu. În plus, Cehia aspiră şi ea la acelaşi domeniu, având în vedere că a nominalizat-o pe însăşi ministra fondurilor europene pentru postul de comisar.
Interviul Corinei Creţu va avea loc joi. Purtătorul de cuvânt al noului preşedinte a spus că Jean-Claude Juncker vrea să vadă „competenţele profesionale, independenţa şi integritatea candidatilor”.
Discuţia va fi cu atât mai importantă cu cât ACL contestă nominalizarea Corinei Creţu printr-o scrisoare trimisă atât la PPE, cât şi lui Jean-Claude Juncker.
