Liniile directoare anuale de politică economică ale guvernului japonez, publicate recent, recomandă companiilor să le acorde angajaților posibilitatea de a alege să lucreze doar patru zile pe săptămână, pentru a echilibra raportului dintre muncă și viața personală.
O săptămână de lucru redusă ar putea ajuta economia și ar stopa declinul demografic, două probleme majore și de lungă durată ale Japoniei.
Executivul anticipează că tinerii vor avea mai mult timp să iasă la întâlniri, să se căsătorească și să aibă copii, ajutând astfel la combaterea scăderii dramatice a natalității, îmbătrânirii populației și a contractării sale, scrie Deutsche Welle.
Pe de altă parte, oamenii ar fi astfel încurajați să iasă și să consume, dând astfel un imbold economiei, în contextul stagnării și al limitării instrumentelor financiare și politicilor fiscale posibile.
Pandemia de Covid-19 a provocat deja modificări uriașe în modul în care corporațiile japoneze – multe dintre acestea încă având structuri foarte rigide și tradiționale – își desfășoară afacerile.
Reformarea stilului de viață al workaholic-ului salariat japonez
Liderii politici speră acum să convingă companiile că programul de muncă flexibil, munca la distanță, creșterea interconectivității și o serie de alte măsuri pot fi benefice dacă rămân în vigoare și după încheierea crizei de Covid-19.
Săptămâna de lucru de patru zile le-ar permite companiilor să păstreze angajații capabili și experimentați care altfel ar putea fi tentați să plece, în situația în care doresc să-și întemeieze o familie sau trebuie să aibă grijă de rudele în vârstă, au explicați guvernanții niponi.
De asemenea, mai multe persoane ar fi stimulate să se formeze continuu și să deprindă noi abilități și chiar să aibă mai multe joburi.
Experții sunt sceptici că inițiativa guvernului de a „reforma” stilul de viață a milioane de familii va fi acceptată pe scară largă, cât timp există rețineri de ambele părți.
Angajatorii se tem că productivitatea din perioada redusă de lucru nu va crește suficient pentru acoperirea pierderilor din ziua liberă, indiferent cât de motivați ar fi aceștia, în timp ce salariații sunt îngrijorați de riscul diminuării veniturilor, conform publicației Mainichi Japan.
Un sondaj realizat în rândul managementului a peste 4.000 de companii, arăta anul trecut că numai 8,3% din acestea le acordau angajaților mai mult de două zile libere pe săptămână.
Deși există dovezi clare că abordările tradiționale sunt mult mai puțin eficiente decât în trecut, companiile nu par încă dispuse să renunțe la ele.
Vinerea Premium
Nu este prima încercare a guvernanților japonezi de a schimba stilul de muncă din această țară recunoscută pentru multele ore suplimentare lucrate de salariați.
Un angajat japonez muncește aproximativ 80 de ore în plus, în fiecare lună, conform statisticilor, ceea ce duce la epuizare fizică și psihică, la decese și sinucideri.
Așa a apărut termenul karoshi, care înseamnă moarte provocată de prea multă muncă. Primul caz încadrat astfel datează din 1969, iar din 1987, Ministerul Muncii publică statistici legate de aceste decese (de obicei, atacuri de cord și accidente vasculare).
În urmă câțiva ani, unii angajatori (mai ales din industrii creative) au introdus Vinerea Premium, prin care salariații erau îndemnați să plece la ora 15.00 în ultima zi de lucru din săptămână, pentru a reduce stresul, relata BBC.
A fost o inițiativă a fostei administrații Shinzo Abe, prin care se spera, ca și acum, creșterea consumului și stoparea declinului demografic.
În cele din urmă, unii patroni au apelat la plicurile de vineri (cu 3.200 de yeni, aproximativ 28 de dolari), pentru angajații care părăseau locul de muncă la ora 15.00. Banii erau oferiți pentru a fi cheltuiți în pub-uri, la spectacole etc.
Japonia a fost nevoită să recurgă la o lege pentru a limita la 100 numărul de ore suplimentare de muncă permise.
