Anticiparea așteptărilor cetățenilor și companiilor privind evoluția inflației și influențarea acestora sunt esențiale în activitatea unei bănci centrale. Japonia ilustrează cel mai bine cât de dificil poate fi acest lucru în contextul în care tinerilor născuți după anii ’90 le este aproape imposibil să conceapă o creștere constantă a prețurilor, notează The Wall Street Journal. O consecință periculoasă a acestui lucru este instalarea unei perioade îndelungate de înghețare a prețurilor care are drept consecință încetinirea creșterii economice.
”Cei născuți în 1980 și 1990 nu au niciun fel de experiență legată de inflație. Prin urmare, chiar și când li se spune că prețurile urmează să crească, nu cred”, susține Tsutomu Watanabe, profesor la Universitatea și Tokyo și fost bancher central.
În ultimii 20 de ani, inflația medie anuală din Japonia a fost de 0,1%. Practic, prețurile aproape au stagnat, fenomenul de ”japonificare” a economiei îngrijorându-i acum și pe economiștii din SUA sau Europa, unde în ciuda politicilor monetare extrem de relaxate, inflația se mișcă foarte greu către ținta de 2%, considerată nivelul optim care asigură o creștere economică sustenabilă pe termen lung.
Problema, cred experții băncilor centrale, este că așteptările privind o inflație mică sunt de natură să ducă la înghețarea prețurilor. Atunci când consumatorii se așteaptă ca prețurile să rămână constante, companiile pot fi descurajate să opereze majorări, riscând altfel să piardă clienți.
”Inflația care se menține permanent sub obiectivul nostru poate duce la o dinamică nesănătoasă în care așteptările inflaționiste pe termen lung să genereze stagnarea inflației”, a comentat și președintele Fed Jerome Powell, la sfârșitul anului trecut.
Haruhiko Kuroda, guvernatorul Băncii Japoniei, a făcut trimitere în mai multe rânduri la studii care sugerează că anticipațiile inflaționiste se adaptează situației din prezent. Mai exact, oamenii prognozează evoluția prețurilor în funcție de ce au trăit în ultimii ani. În practică, în Japonia, unde consumatorii s-au obișnuit cu prețuri constante, acest lucru înseamnă că orice companie care va încerca să majoreze costul unui bun sau al unui serviciu va fi ”pedepsită”.
Hideo Hayakawa, fost director executiv al Băncii Japoniei, își amintește că economiștii tineri s-au arătat neîncrezători în planul băncii de a cumpăra active pentru a stimula inflației. Ei au argumentat că excesul de lichiditate nu va duce la creșterea așteptărilor inflaționiste deoarece populația nu era obișnuită cu acest concept, aspect confirmat de situația actuală.
Kuroda rămâne optimist argumentând că majorările de salarii și de prețuri, chiar dacă se vor produce pe o perioadă de timp mai lungă decât și-ar dori, vor schimba percepțiile consumatorilor, iar acest lucru va duce la un moment dat la creșterea anticipațiilor inflaționiste.
Profesorul Watanabe este mai puțin optimist și crede că pentru generațiile de 20-30 de ani lucrurile nu se vor schimba.
