Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2021 a fost de 5.779 lei, cu 109 lei mai mult sau +1,5% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a avansat cu 49 de lei (+1,4%), până la 3.541 lei (719 euro la cursul din luna iulie 2021, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).
După ajustarea cu nivelul preţurilor (Eurostat a anunțat pentru România anului 2020 o valoare de 54,8% din nivelul mediu european, comparativ cu 55,2% anterior), a rezultat o putere de cumpărare în euro a salariului mediu de 1.312 de euro (sumă echivalentă pentru achiziția de mărfuri și servicii la preţurile medii din UE). Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a crescut cu 2,6 puncte procentuale față de luna anterioară, până la 229,2%.
Cu toate acestea, în contextul unei inflații anuale crescute până la 3,94% la finele primului semestru, avansul puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior s-a situat la 3,3%, cea mai redusă valoare din ultimele patru luni.
Pe un trend de scădere evident în al doilea trimestru al anului curent, chiar înainte de impactul inflației lunare de 1%, anunțate deja pe luna iulie.
Evoluția câștigurilor salariale a trecut mult sub productivitatea muncii în industrie, reper macroeconomic esențial. Scăderea acestuia se manifestase de pandemie (-1,3% pe anul 2019) iar impactul Covid a dus acest indicator la -4,2% pe 2020.
De reținut, revenirea foarte pronunțată din aprilie (+66,5%) și mai (+29,4%), favorizată de efectul de bază al scăderilor de la începutul pandemiei.
Avansul veniturilor salariale (la care s-a adăugat majorarea cu 15% în termeni nominali a pensiilor, adică peste 10% în termeni reali), corelată cu o revenire a producției de mărfuri sub avansul cererii, s-a tradus în majorarea deficitului comercial, care a urcat după primele șase luni ale anului la circa 10,7 miliarde euro sau cam 4,6% din PIB estimat pentru 2021.
IT-ul la coada clasamentului evoluției salariilor reale, iar sectoarele bugetare, pe minus
Pe domenii de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat în telecomunicații (+12,6% nominal și +8,4% în termeni reali). Podiumul a fost completat în luna iunie de industria prelucrătoare, cu +12,2% creștere nominală și un avans de 8% al puterii de cumpărare și de tehnologia informației (+11,9%, respectiv +7,7%).
Comerțul (+5,3%), transportul și depozitarea (+4,7%), HoReCa (+4,5%), agricultura (+4,5%) și serviciile administrative (+3,8%) sunt domeniile care s-au situat cu avansul puterii de cumpărare peste media pe economie (+3,3%).
De remarcat, dacă salariile au crescut în termeni nominali la mijlocul anului cu 7,4%, pensiile ( care se dau pe baza contribuțiilor din salarii) s-au majorat cu 15%, adică în ritm dublu.
Urmare a politicii salariale „strânse”, care urmărește scăderea deficitului bugetar și readucerea ponderii cheltuielilor cu personalul în sectorul public înapoi sub pragul de 10% din PIB, cele trei sectoare principale de stat, sănătatea, administrația și învățământul s-au plasat toate PE MINUS CA EVOLUȚIE A PUTERII DE CUMPĂRARE, iar primele doupă chiar în valoare nominală.
De reținut și poziționarea surprinzătoare a tranzacțiilor imobiliare pe ultimul loc între domeniile de activitate (cu -1,2% nominal și aproape cinci procente mai puțin ca putere de cumpărare), ceea ce mai aprinde un semnal de alarmă pe tabloul sectorului de construcții, oricum plasat pe ultimul loc în domeniul pozitiv al majorărilor de venituri în termeni reali
În perioada următoare este de așteptat o ajustare semnificativă a puterii de cumpărare, pe măsură ce tendința imprimată de sectorul de stat se va transmite spre restul economiei iar inflația peste așteptările inițiale va eroda veniturile nominale. În plus, scăderea salariilor din sectorul sanitar, pe fondul dezvoltării valului patru al pandemiei nu e de bun augur.
Urmărește-ne pe Google News
