Deși aveau nevoie doar de majoritatea simplă, parlamentarii italieni nu au reuşit să desemneze un nou preşedinte al republicii nici după a patra rundă de vot, scrie AFP citată de Agerpres.
Marii electori de dreapta s-au abţinut, în timp ce cei de stânga au depus buletine de vot necompletate în acest al patrulea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui Italiei, vot organizat de la începutul acestei săptămâni în Camera Deputaţilor. Un nou tur de scrutin se va desfăşura vineri.
Funcţia prezidenţială în Italia este în mare parte protocolară, iar principala miză a scrutinului ar viza şansele premierului Mario Draghi, care a lăsat să se înţeleagă că ar fi de acord dacă ar beneficia de sprijinul majorităţii marilor electori.
Fost şef al Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi a fost mult timp favorit pentru postul de preşedinte al Italiei, dar partidele sunt îngrijorate de ideea de a-l vedea că renunţă la funcţia de premier şi mulţi se tem de convocarea de alegeri anticipate, în condiţiile în care actuala legislatură se încheie în 2023.
Nicio formaţiune nu dispune în prezent de majoritatea absolută în parlament, dar toate partidele, cu excepţia celui de extremă dreapta Fratelli d’Italia, participă la coaliţia guvernamentală condusă de Mario Draghi.
Dacă Mario Draghi nu ar mai fi premier, ar putea fi afectate reformele necesare obţinerii a 200 de miliarde de euro promişi Italiei în cadrul fondului european de relansare, Italia fiind marea beneficiară a acestui program.
