Israelul, nemulţumit de declaraţiile lui Obama privind statul palestinian. Premierul israelian Benjamin Netanyahu respinge comentariile lui Barack Obama în privinţa unui viitor stat palestinian, format la graniţele de dinainte de 1967. Preşedintele american a declarat că un compromis de ambele părţi ar ajuta la crearea unui stat palestinian viabil şi ar securiza Israelul. Dar Netanyahu a precizat că frontierele care au existat înainte de războiul din 1967, din Orientul Mijlociu, sunt nejustificate. Circa 300.000 de israelieni trăiesc în colonia construită în Cisiordania, înafara acestor graniţe. Construcţiile sunt ilegale din perspective legilor internaţionale, dar Israelul nu recunoaşte acest lucru. “SUA cred că negocierile ar trebui să se termine cu formarea a două state, cu graniţe palestiniene permanente cu Israelul, Iordania şi Egipt, şi graniţe permanente israeliene cu Palestina”, a spus Obama. Benjamin Netanyahu urmează să se întâlnească, la Casa Albă, cu preşedintele Barack Obama. (BBC News)
SUA vor susţine mişcările pro-democraţie din Orientul Mijlociu. Ca răspuns la criticile privind susţinerea prea scăzută a “primăverii arabe” de către Statele Unite, Barack Obama a promis, într-un important discurs ţinut la Departamentul de Stat, un nou capitol în diplomaţia americană. El a precizat că Washingtonul este de partea mulţimilor revoltate din Egipt, Tunisia, Libia şi Siria şi, pentru prima oară a amintit de Bahrain, un vechi aliat al SUA. “Statutul incert nu este o soluţie”, a spus preşedintele, referindu-se la regimurile autocratice din ţările arabe şi la problema israeliano-palestiniană. Amintind de schimbările extraordinare din Orientul Mijlociu, din ultimele şase luni, Obama a subliniat că Statele Unite sunt de partea mişcărilor populare, care au început cu moartea unui vânzător ambulant în Tunisia. (The Guardian)
Dominique Strauss-Kahn a demisionat din funcţie şi a ieşit din închisoare pe cauţiune. Judecătorii tribunalului din New York au decis că fostul şef al FMI poate fi judecat în libertate, până la începerea procesului său, în 6 iunie. Khan neagă toate acuzaţiile ce i se aduc. Procurorii ceruseră ca acesta să nu părăsească închisoarea pentru că ar putea fugi din ţară şi au cerut monitorizare electronică permanentă a oficialului francez. Judecătorul a hotărât ca un paznic înarmat să îl păzeazscă pe Strauss-Khan, pe cheltuiala acestuia, şi acuzatul să predea autorităţilor toate documentele sale de călătorie. Pe lângă cauţiune de un million de dolari, a fost impus şi un depozit de asigurare, de 5 milioane de dolari. (BBC News)
Regizorul danez Lars von Trier, interzis la festivalul de la Cannes. Organizatorii l-au declarat persona non-grata, după ce acesta a spus într-o conferinţă de presă că îl înţelege pe Hitler, ca om, şi chiar îl simpatizează puţin. Într-o întâlnire cu jurnaliştii, în care urma să-şi prezinte filmul “Melancholia”, von Trier a vorbit despre originile sale germane şi apoi despre evrei. “Îl înţeleg pe Hitler. A făcut şi lucruri rele, desigur, dar pot să mi-l imaginez, la final, stând în bunkerul lui”, a spus regizorul. El a stârnit critici şi consternare când a mai spus că nu este anti-evrei, dar…”Israelul e o durere în coaste”. Producătorii filmului, care a rămas în competiţia pentru premiul cel mare, au declarat apoi că Lars von Trier acceptă orice decizie a directorilor festivalului, în ceea ce-l priveşte. Regizorul şi-a cerut ulterior scuze pentru cele declarate şi a precizat că nu este nici antisemit, nici nazist. (BBC News)
Protestatarii spanioli rămân în stradă, până la alegerile locale. Manifestanţii campaţi în Piaţa Puerta del Sol din Madrid nu vor lua în considerare o posibilă decizie a Comisei Centrale Electorale, care ar spune că trebuie să plece acasă înainte de alegerile de duminică. Oficialii urmează să ia o hotărâre în privinţa demonstraţiilor ce au cuprins întreaga Spanie, de la sfârşitul săptămânii trecute, şi care ar putea influenţa votul alegătorilor. Grupul Democraţie Reală Acum spune că mişcarea numită “15 mai” este organizată pentru a arăta furia şi nemulţumirea oamenilor faţă de partidele politice, corporaţii şi creşterea şomajului. Organizatorii le cer spaniolilor să boicoteze Partidul Socialist şi pe cel Popular, la vot, manifestanţii susţinând că vor rămâne în piaţă până după alegerile de duminică. Premierul Jose Luis Zapatero a declarat, joi, că autorităţile trebuie să asculte şi să fie atente la cererile demonstranţilor, pentru că aceştia au dreptul să-şi manifeste nemulţumirea. (El Pais)
Brazilia, China, Rusia şi Turcia vor să concureze pentru postul de şef al FMI. Ambasadorul turc la UE, Selim Kuneralp, a declarat, joi, pentru EUObserver, că ţările europene trebuie să onoreze un angajament luat la reuniunea G20 de la Londra, în 2009, şi să numească noul şef al FMI doar pe baza meritelor sale, nu a unui algoritm potrivit căruia europenii devin şefi la FMI şi americanii la Banca Mondială. El a precizat că promisiunea Grupului G20 a fost făcută pentru că balanţa puterii în lume se schimbă. “UE şi SUA au o mare responsabilitate pe umerii lor. Dar statele cu economii emergente au şi ele o voce tot mai puternică. De aceea a fost menţionat acest lucru în concluziile reuniunii G20”, spune diplomatul. El a adaugat că dorinţa de schimbare este evidentă în rândul economiilor emergente din lume, iar oamenii nu vor ca această împărţire a posturilor doar între SUA şi Europa să continue. (EUObserver)
Nou test pentru legăturile dintre Al Qaeda şi talibani. În scrisorile deschise transmise lumii întregi, talbanii afirmau că moartea lui bin Laden reprezintă o chemare la arme, asasinarea liderului Al Qaeda incitând la “valuri de răzbunări”. Practic, însă, mulţi comandanţi talibani probabil răsuflă uşuraţi. Legăturile dintre Al Qaeda şi talibani erau păstrate de către cei doi conducători ai grupărilor – Osama bin Laden şi Mohammad Omar. Dar relaţiile între ei n-au fost niciodată fără probleme. Cele două grupări au coexistat în ciuda rivalităţilor dintre ele şi a scopurilor diferite: talibanii reprezintă o mişcare paştună, cu accent pe revendicările din interiorul Afganistanului; în timp ce Al Qaeda este o oganizaţie teroristă cosmopolită, arabă, cu ochii aţintiţi spre Vest. Moartea lui bin Laden ar putea face ca talibanii să se distanţeze de Al Qaeda, ceea ce speră şi SUA. (The Washington Post)
China va livra 50 de avioane de luptă Pakistanului. Autorităţile chineze au acceptat să ofere imediat Paistanului 50 de avioane JF-17, în urma vizitei făcute de premierul pakistanez Yousaf Raya Gilani la Beijing, în această sătămână. Potrivit anunţului făcut de oficialii de la Islamabad, China şi Pakistanul au produs împreună avionul JF-17, dar noile aparate vor avea o avionică mai sofisticată. Cele mai recente aparate de zbor vor fi plătite de China, au spus oficialii pakistanezi. Anunţul vine în contextual unor relaţii tensionate cu SUA, în special după uciderea lui Osama bin Laden, în 2 mai. Săptămâna trecută, şeful serviciilor secrete pakistaneze a criticat SUA în faţa Parlamentului de la Islamabad, condamnând raidul american în care a fost ucis Osama, pentru că ar fi încălcat suveranitatea ţării. Parlamentarii au cerut atunci reviuirea relaţiilor cu Statele Unite. (The New York Times)
