A doua variantă a Acordului de Parteneriat (AP) aferent alocării fondurilor din următorul exercițiu financiar al UE 2014 – 2020 este „vizibil îmbunătăţită”, dar nu reflectă o viziune de dezvoltare a României şi, în lipsa prioritizării obiectivelor, există riscul de a nu avea, din nou, rezultate semnificative, la încheierea perioadei, consideră Institutul pentru Politici Publici (IPP), într-o analiză dată publicităţii vineri.
Dincolo de analiza propriu-zisă, IPP atrage atenţia că, adesea, „în România se practică includerea în documente importante de lucru cu Comisia Europeană a unor angajamente redactate mai degrabă general, dar care nu își mai găsesc ulterior corespondentul în măsuri operaționale menite să ducă la aplicarea conceptelor frumos elaborate sau, mai grav, se ajunge să se finanțeze obiective contrare unor reforme asumate”.
Observaţiile IPP
- nu există o viziune de dezvoltare a României; aceasta ar fi trebuit elaborată cu mult înaintea începerii negocierilor cu UE pentru 2014 -2020 și susținută de toate partidele importante pentru a avea durabilitate
- diferenţe mari între contribuţiile la Strategie ale diferitelor ministere: Ministerul Justiţiei a făcut „propuneri care au potențial să genereze reformă în domenii până acum neacoperite din fondurile europene”, în timp ce Ministerul Muncii, de exemplu, „nu acordă în continuare importanță faptului că acesta este momentul în care trebuie să își definească viziunea de reformă a serviciilor sociale destinate grupurilor vulnerabile din România, continuând – sub o formă ambiguă – să întrețină un sistem public rezidențial (și asistențial) cu servicii improprii nevoilor beneficiarilor”
- există riscul ratării unor contribuții importante la procesul de modernizare a statului român prin faptul că principalul vector văzut a fi capabil să deruleze proiecte de investiții din fonduri europene sunt instituțiile publice.
(DESCĂRCAŢI AICI ANALIZA IPP)
Proiectul Acordului de Parteneriat pentru atragerea fondurilor europene în perioada 2014-2020 a fost trimis la Bruxelles spre analiză şi aprobare la sfârşitul lunii februarie, ceea ce înseamnă .amânarea cu o lună termenul limită asumat iniţial – 31 ianuarie.
Conform răspunsului trimis de Comisia Europeană la prima variantă de proiect, document publicat în exclusivitate de cursdeguvernare.ro în iulie 2013, în loc să-şi ancoreze proiectul în analizele tematice, Guvernul României a copiat efectiv documentația europeană, în speţă recomandările specifice de ţară.
