Diferența dintre cheltuieli și încasările sub cele programate se apropie de două miliarde de euro, noul guvern nu mai are timp să ia măsuri de corecție și, astfel, deficitul bugetar se va plasa în jurul a 4% din PIB, a estimat Ionuț Dumitru (foto), economist-șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal.
„La TVA lipsesc vreo 3-4 miliarde de lei, la contribuțiile sociale, 3 miliarde de lei – pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli, probabil vreo 3-4 miliarde sunt necesare la asistență socială, mai avem la bunuri și servicii depășiri mari – am bugetat o creștere de 8,2% și avem 14,8% la luna august și acolo, dacă nu se corectează situația, sunt necesare vreo 3 miliarde. Totalizând, e mai mult de 1% din PIB”, a estimat Ionuț Dumitru, într-o emisiune Europa FM.
Economiștii de la Banca Transilvania se îndoiesc, la rândul lor că deficitul bugetar pe 2019 va putea fi păstrat la 3% din PIB, ca și cei de la BCR, care l-au estimat pe 2020, însă, la 4%.
La rândul său, Ionuț Dumitru a invocat cele mai recente date disponibile (execuția bugetară la nivelul lunii august), care arată un deficit de circa 2,1% din PIB, mult mai mare față de situația de la opt luni trecute din 2018.
„Bugetul s-a construit pe prognoze foarte optimiste cu privire la dinamica economică și de aceea vedem în execuția bugetară că cifrele de încasări sunt semnificativ mai mici față de ceea ce s-a bugetat. Oricum, spre exemplu la TVA, ceea ce s-a bugetat era și peste prognoza economică optimistă, s-a luat în calcul și o îmbunătățire de colectare”, spune Ionuț Dumitru.
Diferența în realitate ar putea fi „poate spre 2 miliarde de euro”, și „nu știu ce mai poți corecta pe final de an. E aproape imposibil, când derapajele sunt mai mult decât vizibile! De ieșit la 3% e aproape imposibil în momentul de față, cu orice corecții s-ar mai face!”, consideră fostul președinte al Consiliului Fiscal.
Economistul se așteaptă ca guvernul să apeleze la fondurile de rezervă (buffer), mai ales că creșterea economic va fi mult sub proiecția generoasă pe care s-a construit bugetul: circa 4% față de 5,5%, ceea ce înseamnă venituri mai mici la buget.
Ionuț Dumitru consideră că scăderea producției industriale de peste 6% a intrat „într-o zonă foarte periculoasă”, în condițiile în care comenzile externe nu prea mai au de un de veni, când Germania este în pragul creșterii zero.
Dificultățile bugetare vin mai ales din asumarea unor cheltuieli rigide (salarii, pensii), pentru a căror acoperire s-a contat pe „niște venituri iluzorii, care nu se vor materializa”, spune Ionuț Dumitru.
Salariile la stat au crescut prea rapid față de ce poate să dea bugetul și au ajuns de la 8% din PIB în 2015 la 12% din PIB în 2019, în condițiile în care avem venituri de taxe și impozite de 26% din PIB, în țările europene sunt 40% din PIB venituri din taxe, dintre care 10% din PIB merg la salarii.
Ca urmare, „investițiile publice au fost sacrificate, au fost reduse de la peste 6% la 2,5% din PIB, undeva sub media europeană. Este de-a dreptul hilar să te uiți la România, care are o nevoie vizibilă de infrastructură, să cheltuie mai puțin decât Germania sau alte țări dezvoltate să aloce mai puțini bani publici pentru investiții”, acuză economistul citat.
Totodată, „legea pensiilor va crește factura de la circa 9% din PIB la 14% și ceva din PIB în 2-3 ani. Dacă plătim 12% din PIB pentru salarii și vom plăti încă 14 și ceva pentru pensii, ăia sunt toți banii pe care îi avem. E o situație fără ieșire”, conchide Ionuț Dumitru.
