Fostul ministru de Finanțe Ioana Petrescu a declarat pentru Mediafax că nu mai ia în calcul ocuparea postului de vicepreședinte deținut de România în Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii (BEI), post ce nu a fost încă eliberat de Mihai Tănăsescu, care se află de mai mult de un an în concediu.
Ioana Petrescu (35 de ani) a fost ministru de Finanţe timp nouă luni (martie – decembrie 2014) într-unul dintre Cabinetele Victor Ponta.
Ea a fost nominalizată de fostul premier Ponta pentru această poziție de vicepreședinte BEI, pe care România o deține din august 2012 și până în august 2016.
În iulie anul acesta, președintele Klaus Iohannis a semnat chiar memorandumul pentru numirea acesteia în locul lui Mihai Tănăsescu, însă instituția financiară a explicat că actualul ocupant al postului nu poate fi înlocuit dacă este demis sau își dă demisia.
Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanțe (între 2000 și 2004, în Guvernul Adrian Năstase) și reprezentant al României la FMI (între 2007 și 2012) nu și-a dat însă demisia.
El a intrat în concediu, începând cu octombrie 2014, după ce în septembrie anul trecut DNA a început urmărirea sa penală pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, pentru că ar fi aprobat bugetul pentru derularea Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft.
El ar fi primit, prin intermediul fiului său, o mită de 82.000 de dolari, potrivit procurorilor DNA: „Astfel, în luna iulie 2004, în contul personal al unei persoane din familia ministrului, a fost transferată suma de 82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein, sub justificarea «inv directe ale nerezidenţilor in Romania – alte capitaluri – sectorul nebancar». Din cercetările efectuate rezultă că firma din Liechtenstein este controlată de unul din intermediari şi a primit bani de la o companie alimentată exclusiv cu fonduri obţinute de Fujitsu Siemens Computer”, notează procurorii DNA, care au cerut vineri aviz pentru cercetarea a nouă foşti miniştri în dosarul licenţelor Microsoft pentru şcoli.
„În momentul nominalizării ştiam că nu-mi pot face planuri prea mari, dar aveam câteva proiecte care puteau fi finalizate până la încheierea mandatului. Acum orice plan este nerealist, practic în timpul rămas nu mai poate fi vorba de planuri care să aducă beneficii României. Acesta este motivul pentru care nu mai iau în calcul această nominalizare”, a declarat Ioana Petrescu, pentru Mediafax.
Ce s-a întâmplat cu ultimele nominalizări făcute de Victor Ponta la instituții internaționale
În aceeași perioadă în care a nominalizat-o pe Ioana Petrescu la BEI, Victor Ponta l-a propus și pe deputatul PSD Iulian Iancu în Boardul administrativ al Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie, în locul lui Răzvan Nicolescu (fost ministru al Energiei).
Deputatul a obținut cel mai mic punctaj, pierzând locul pe care România îl deținea de mai mulți ani.
Candidatura acestuia a fost una controversată, din cel puțin două motive.
Deputatul PSD Iulian Iancu este urmărit penal de către DNA pentru folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere în partid în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase în.
El apare în dosarul fostului magistrat de la Curtea Constituțională Toni Greblă, care a fost trimis în judecată, pentru mai multe infracțiuni de corupție, în luna septembrie.
Din dosarul acestuia s-au disjuns două cauza, într-una fiind continuate cercetările față de deputații Iulian Iancu și Lucian Șova, potrivit unui comunicat al DNA transmis în momentul trimiterii în instanță a rechizitoriului referitor la Toni Greblă.
Un al doilea motiv este apariția numellui acestuia în telegramele Wikileaks.
În notele diplomatice trimise la Washington de Ambasada SUA la Bucureşti, este exprimată la un moment dat îngrijorarea americanilor provocată de apropiere de Moscova a unor politicieni români.
Printre aceștia, în note figurează și Iulian Iancu, despre care colegul său de partid Georgian Pop spunea că este controlat de Gazprom.
Surse în domeniu au declarat pentru cursdeguvernare.ro că nominalizarea lui Iulian Iancu nu avea, în aceste condiții, nicio șansă.
Cu atât mai mult cu cât deputatul a avut de-a lungul anilor foarte multe inițiative contrare principiilor Uniunii Europene, de exemplu interzicerea comerțului cu energie între statele UE.
