„Avem un plan de reorganizare și eficientizare atât la nivelul MS cât și la DSP-uri”, a anunțat noul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, în prima sa conferință de presă, organizată joi, la puțin timp după ce a depus jurământul.
Ea a explicat că va continua evaluarea directorilor direcțiilor județene de sănătate, procedură demarată de secretarul de stat Andreea Moldovan, cea care a fost demisă împreună cu Vlad Voiculescu.
Va continua, de altfel, a mai spus Ioana Mihăilă, „fără ezitare”, proiectele începute în mandatul lui Vlad Voiculescu, inclusiv organizarea concursurilor pentru conducerea caselor județene de sănătate.
„Nu pot spune că voi șterge cu buretele aspirațiile comune cu Vlad Voiculescu, dar perioada care urmează este cu Ioana Mihăilă, iar mandatul este al meu”, a precizat noul ministru al Sănătății.
Cele trei priorități ale Ioanei Mihăilă la conducerea MS, prezentate de aceasta:
- 1. Atragerea și utilizarea de fonduri europene pentru reforme și investiții. În cadrul PNRR am propus investiții de 2,6 miliarde de euro în infrastructura spitalicească. Aceste investiții implementate corect pot să facă diferența dintre viață și moarte, dintre demnitate și disperare.
- 2. Creșterea accesului la servicii medicale de bază. Investiții de 330 milioane de euro în asistența prespitalicească: ambulatorii, caravane medicale etc.
- 3. Reforma managementului spitalelor: Avem nevoie de oameni bine pregătiți. Pentru asta vom continua concursurile pentru CJAS și Adrian Gheorghe va avea tot sprijinul meu pentru ca acest proces să fie de succes. Vom organiza concursuri corecte pentru celelalte funcții de manangement din sistemul sanitar.
„Avem nevoie de oameni bine pregătiţi în funcţii de conducere. Competenţa în funcţii de conducere este o necesitate, nu un moft. Pentru asta vom continua concursurile la casele judeţe de asigurări de sănătate şi Adrian Gheorghe, preşedintele CNAS, va avea tot sprijinul meu pentru ca acest proces să fie unul de succes. La fel, vom organiza concursuri corecte pentru celelalte funcţii de management în sistemul sanitar. Proiectele MS din următoarea perioadă se vor subscrie în principal acestor trei priorităţi”, a declarat ministrul.
„Avem o şansă istorică de a remedia măcar o parte din aceste probleme în perioada următoare”, a spus noul ministru.
Ea a explicat că managementul „defectuos şi lipsa de coordonare” dintre diferite niveluri de asistenţă medicală au dus la situaţii precum transferul pacienţilor de la Spitalul Foişor.
Despre problema paturilor de la secțiile de Terapie Intensivă destinate bolnavilor Covid-19:
-
Problema principală este disponibilitatea redusă a paturilor ATI. În contextul în care numărul cazurilor a scăzut cu 10% ne așteptăm ca și solicitarea pe paturi ATI să nu crească.
-
În 20 aprilie numărul de paturi ATI era 1.634 și alte până la 4.000 paturi ATI în spitale dedicate cazurilor cu alte patologii. Prin modificarea ordinului care direcționa circuitele intraspitalicești s-a permis o flexibilizare, iar acum sunt spitale mixte.
-
Există două probleme: una acută, care este lipsa medicilor din secțiile ATI și care tratează COVID. Și este o problemă cronică care se agravează: lipsa personalului medical și distribuția inegală în diverse zone ale țării.
Despre reforma managementului sanitar:
Împreună cu colegii cu care am lucrat la PNRR am pregătit un pachet de reformă a managementului și a personalului sanitar.
Suma alocată Sănătății este de 3,4 miliarde de euro, dintre care 400 milioane sunt proiecte care vor fi implementate de Ministerul Digitalizării și au legătură cu investiții pe Sănătate.
Referitor la proiectele pe Banca Mondială, urmează să semnăm un acord suplimentar de împrumut de 150 de milioane de euro care va fi utilizat preponderent pentru două centre de arși, la Tg. Mureș și București.
