La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Analiză

Ponderea taxării în PIB. Și două ”mici” mari probleme

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar… Mai mult

03.11.2019

Cronicile

Ioana Avădani / UE – discretul client de publicitate al României

de Ioana Avadani 22.6.2014

Uniunea Europeană este principalul client de publicitate din România, anunțând, în 2013, contracte de peste 76 milioane de euro, ceea ce reprezintă circa 20% din piața totală de publicitate. Controlul asupra bugetelor de publicitate din fondurile europene este slabtransparența alocării și utilizării lor este scăzută.  Există un evident risc de fraudă, alocare preferențială și utilizare neperformantă a fondurilor europene de publictate.

Uniunea Europeană este principalul cumpărător de publicitate din România, cu achiziții de peste 70 milioane de euro, derulate în proiecte cu finanțare nerambursabilă din fonduri structurale și de coeziune.  Proiectele europene reprezintă peste 90% dintre fondurile de publicitate publică din România în 2013. Aceasta este principala concluzie a Raportului de monitorizare a alocării bugetelor de publicitate din fondurile europene în anul 2013, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în cadrul unui proiect finanțat de OLAF.

Piața de publicitate publică din România este în continuă creștere, aceasta ajungând la 76 milioane de Euro, comparativ cu cca 35 milioane în 2011. În condițiile în care, în anul 2013, piața totală de publicitate în România a fot evaluată la 305 milioane Euro, publicitatea din bani publici atinge o pondere de circa 20-25%. Alocarea netransparentă și pe criterii neprofesionale a acestor bugete duce la distorsionarea gravă a pieței de media. Ma mult, având în vedere faptul că anii 2014-2015 sunt ani terminali pentru schemele de finanțare europeană, este de așteptat ca volumul de publicitate publică să crească încă și mai mult, și implicit, va crește rolul statului și al UE ca actori majori pe piață.

Raportul realizat de CJI, cu sprijinul financiar al OLAF, prin programul Hercule II, este primul care scoate în evidență dimensiunile achizițiilor de publicitate din fonduri europene și trage un semnal de alarmă privind influența critică pe care fondurile UE le-ar putea avea asupra pieței de publicitate. Dincolo de dimenisuni, raportul mai evidențiază câteva aspecte la fel de critice ale acestor masive achiziții: transparența alocării, instabilitatea legislativă și normativă și slaba capacitate administrative a operatorilor de fonduri europene.

Legat de transparența alocării contractelor de publicitate, CJI a reușit să documenteze 1220 de proceduri care vizau alocare de contracte de publciitate, analizând toate procedurile anunțate în SEAP în 2013 și având drept criteriu de selecție codurile CPV aferente activităților de publicitate. În plus, CJI a adresat cereri de informații publice în baza legii 544/2001 către toate ministerele și Autoritățile de management implicate în gestionarea de fonduri europene.

Din totalul de 1220 de achiziții analizate, 993 de proceduri (reprezentând 77% din totalul fondurilor) au fost atribuite prin alocare directă, prin cumpărarea directă sau prețul cel mai mic. Aceste proceduri nu garantează eficiența utilizării și impactul publicității: informarea cetățeanului cu privire la existența, derularea sau rezultatele finanțărilor europene.

Aceasta este publicitatea care se vede, sunt procedurile pe care am reușit să le documentăm verificând codurile CPV. Există mai mult de 7.000 de contracte pe care nu le-am putut documenta deoarece AM POS DRU și AM POS CCE au considerat că informațiile privind achizițiile realizate în cadrul unor proiecte finanțate din bani publici nu reprezintă informații de interes public”a declarat Ciprian Nicolae, expert în achiziții publice al CJI.

În plus, multe din contractele de publicitate publică din proiectele europene au valori sub 5000 de euro, deci scapă oricărei obigații de transparență sau competitivitate. Dacă fiecare din cele 7000 de contracte neanalizate are un buget de publicitate de 1000 de euro (o suma modică), alte 7 milioane de euro scapă oricărui control public.

Un al doilea aspect este legat de instabilitatea legislativă și normativă a domeniului achizițiilor în general și cel al publicității publice în particular. Începând cu anul 2010, legislația privind achizițiile de publicitate a cunoscut schimbări dramatice: modificarea definiției “publicității media”, prin care producția publicitară este exclusă din definiție și, ca atare, scapă de condițiile de transparențâ impuse de lege (în 2010), abrogarea ordinului ANRMAP care introducea criterii profesionale în evaluarea oferetelor de publicitate (în 2010), amendarea Legii Audiovizualului, prin introducerea contractării directe și individuale a televiziunilor în contractele de publicitate (în 2013), creșterea pragului de cumpărare directă la 30,000 de euro pe contract (în 2013). La aceasta se adaugă apariția unui ordin ale Ministrului Fondurilor Europene, în 2012 , aborgat și înlocuit de unul similar în 2013. Se află zilele acestea în dezbatere publică un nou set de instrucțiuni privind simplificarea procedurilor de achiziții publice de către operatorii privați. (http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-17498416-mfe-propune-noua-intructiune-privind-simplificarea-achizitiilor-publice-proiectele-europene.htm). Toate aceste schimbări crează confuzii și atât la nivelul operatorilor, cât și la cel al administratorilor de fonduri europene și îngreunează evaluarea corectă a utilizării acestora. În plus, povara birocratică asupra beneficiarilor de granturi a crescut – în ciuda eforturilor de “simplificare” a porcedurilor. De remarcat că toate demersurile au mers în sensul eliminării transparenței și a criteriilor obiective de evaluare și că modificările aduse legislației s-au făcut exclusiv prin ordonanțe de urgență ale Guvernului.

Un al treilea aspect de importanță critică este îngrijorătoarea lipsă de capacități administrative și tenice. Multe proceduri au fost anulate, totalizând o treime din fondurile disponibile pentru publicitate. Rata procedurilor anulate nu este uniformă la nivelul țării. De exemplu, regiunea de dezvoltare București-Ilfov înregistrează circa 98,14% din totalul procedurilor anulate la nivel de țară. Anularea procedurilor se face, de regulă, în urma constatării unor greșeli grave în procesul de formulare sau derulare a achiziției și se face fie la inițiativa autorității contractante, fie la decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

Nu există o gândire unitară, o filosofie comună în construirea și administrarea site-urilor implicate în procesele de achiziții publice. Atât www.e-licitatie.ro, cât și https://www.fonduri-ue.ro prezintă carențe în ușurința de utilizare, respectiv în relevanța informațiilor disponibile. Mai mult, site-urile reglementate prin proceduri specifice, cum este https://www.fonduri-ue.ro, servesc doar pentru conformarea în litera legii, iar nu cerințelor de transparență și de corectă și eficientă utilizare a banului public. Pe lângă probleme de căutare, site-ul de achiziții creat de Ministerul Fondurilor Europene în 2013 – https://www.fonduri-ue.ro are și inconvenientul că este actualizat cu întârziere. Spre exemplu, beneficiarii fondurilor din mecanismele financiare SEE și Norvegian, obligați să respecte prevederile Ordinului 1120/2013, nu au putut derula procedurile de achiziții folosind site-ul menționat deoarece Ministerul Fondurilor Europene nu crease conturile de utilizatori.Site-ul www.publicitatepublica.ro , a cărei utilizare este obligatorie prin lege pentru orice achiziție de publicitate publică, nu a funcționat în intrevalul martie-iunie 2014, Guvernul României obstrucționând autoritățile contractante în aplicarea OUG 34/2006, art. 58. Site-ul este oricum depășit din punct de vedere fizic și moral, iar autoritățile contractante postează din ce în ce mai rar anunțuri pe acest site.

Totodată, studiul CJI a remarcat faptul că persistă utilizarea greșită sau incompletă a codurilor CPV pentru contractile de publicitate publică, ceea ce poate indica nevoia unei pregătiri profesionale a celor care se ocupă de dosarele de achiziție – fie ei funcționari publici sau operatori privați de granturi.

Studiul CJI a analizat doar cheltuielile bugetelor de publicitate, dar problemele identificate sunt probeleme de sistem, care afecetază întregul domeniu al achizițiilor publice. În absența unor demersuri coerente și susținute care să adreseze toate aceste aspecte critice – transparență, stabilitate și claritate normativă și consolidarea capacității administrative – nu ne putem aștepta la un control lesnicios asupra cheltuirii fondului publice. Lipsa unui astel de control sporește, în esență, riscul de fraudă sau de cheltuire nerezonabilă a banului public.

Raportul realizat de CJI este disponibil la http://www.cji.ro/?p=6262. El are la bază o metodologie de monitorizare dezvoltată în cadrul proiectului, menită să permită un control lesnicios asupra legalităţii şi oportunităţii cheltuirii liniilor bugetare de “vizibilitate”, obligatorii în orice proiect european. Metodologia a fost aplicată experimental și unor proiecte europene derulate în FRI Macedonia şi Republica Moldova.

Proiectul este susținut de Uniunea Europeană prin programul Hercule II (2007_2013), implementat de Comisia Europeană, Oficiul Anti-Fraudă (OLAF) și se derulează în perioada octombrie 2013 – august 2014.

***

Ioana Avădani este Directorul Centrului de Jurnalism Independent

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.6.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Întâlnire Bogdan Aurescu – Mike Pompeo. Pledoarie în favoarea creșterii prezenței militare americane în România

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a discutat cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo despre mai multe domenii de colaborare dintre cele două țări,… Mai mult

Stiri

Raportul”Child Rights Now!”: Una din 8 mame aflate la prima naștere este adolescentă

Vladimir Ionescu

Una din opt mame aflate la prima naştere este adolescentă, în România, în timp ce în restul Uniunii Europene media este de una din 28… Mai mult

Stiri

Animalele care au slujit statul vor beneficia de îngrijire și cazare pe viață

Vladimir Ionescu

Directorul Clubului Câinilor Utilitari, Vlad Popescu, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că noua lege privind pensionarea animalelor de serviciu este binevenită şi că, în conformitate… Mai mult

Stiri

Dan Barna a obținut susținerea internă a USR pentru a rămâne liderul partidului

Victor Bratu

Dan Barna a anunțat miercuri că membrii USR au decis ca el să continue la şefia formațiunii, decizia fiind luată de aproximativ 75 la sută… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană recomandă modificarea calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor – risc semnificativ pentru deficitul public

Adrian N Ionescu

Noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori în condiţiile în care aceasta conţine majorări… Mai mult

Stiri

Radu Hanga este noul preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti

Adrian N Ionescu

Radu Hanga  (48 de ani) a fost ales preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru următorii patru ani, în adunarea generală a acţionarilor BVB… Mai mult

Europa

Gen. (r) Ben Hodges: Următorul cel mai probabil conflict Rusia-NATO va fi în Marea Neagră

Iulian Soare

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane Mării Negre, susţine generalul (r) american Ben Hodges, care între… Mai mult