marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 octombrie, 2020

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 88.304 milioane euro, cu peste șapte miliarde de euro mai mult față de finele anului 2018.

Cu toate acestea, raportat la PIB, s-a redus la 39,5% (maximul de 41,15% a fost atins în 2016). Practic, ritmul de creștere al ISD s-a situat sistematic în ultimii trei ani sub cel al avansului PIB, deși soldul s-a majorat în continuare exprimat ca valoare pe locuitor.


Iată cum se prezintă și evoluția fluxurilor ISD din ultimii zece ani, cu precizarea că pentru anii 2010-2012 au fost recalculate de BNR potrivit noii metodologii, BPM6. Și cu observația că trendul de creștere demarat din 2014 încoace s-a cam terminat, valoarea din 2019 fiind ceva mai mica decât cea din 2018 (-1,8%).

De altfel, aportul la capitalurile proprii a avut aproape cel mai redus nivel din acest deceniu, accentul fiind pus pe profitul reinvestit, asimilat statistic cu un flux ISD.


Fluxul net de ISD de anul trecut s-a regăsit în cea mai mare parte în comerț (1.804 milioane euro și +14% față de anul anterior). Au urmat pe podium, în scădere (-1,4%), industria prelucrătoare (1.343 miliarde euro) și în creștere pronuțată (+23%, dar cu efect nul pe avansul PIB) sectorul de intermedieri financiare și asigurări (1.102 milioane euro).

În cadrul industriei prelucrătoare, sumele cele mai importante pe sold net s-au dus spre producția de alimente, băuturi și tutun (309 milioane euro), în timp ce investițiile în sectorul de mijloace de transport au trecut în plan secund (doar 214 milioane euro, -37% față de 2018, după ajustarea fluxului de 500 milioane euro cu -286 milioane euro datorie).

(Citiți și: ”Investițiile directe în străinătate ale României – 324 de milioane de euro în 2019: Cipru, cea mai importantă destinație”)

Situație similară și într-o ramură-cheie, cu ISD-uri extreme de reduse, de unde rezultă circa trei sferturi din deficitul extern al României, cea de prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice (89 milioane euro, sau -57% față de anul anterior, după ajustarea fluxului de doar 140 milioane euro cu datorii de 51 milioane euro).

De reținut și faptul că, în cadrul celor trei segmente de activitate economică situate pe podiumul ISD, cea mai mare parte a creșterilor de sold pe ISD s-a datorat profitului reinvestit (752 milioane euro sau 56% în industria prelucrătoare, 1.300 milioane euro sau 53% în comerț și 975 milioane euro sau 88% la intermedieri financiare și asigurări).

Evoluția pe sectoare de activitate

Dacă se compară datele publicate în rapoartele oficiale, se poate observa o stagnare a soldului ISD în cazul sectorului de energie electrică, gaze și apă, precum și un avans minim la două activități importante: intermedieri financiare și asigurări, respectiv activități profesionale, științifice, tehnice și administrative și servicii suport.

De subliniat, cea mai consistentă creștere a implicării capitalului străin în ultimii ani s-a produs pe segmentul de comerț, unde avansul a fost de aproape 100% în decurs de patru ani. Evoluție stimulată de majorarea profitabilității, favorizată de creșterii puternică a veniturilor populației. Regăsită și în avansul construcțiilor de locuințe.

Ca pondere în total, industria prelucrătoare a continuat să dețină supremația în materie de investiții străine, dar ponderea acesteia s-a redus la 29% (de la 31% în anul anterior), după plafonarea avansului ISD sectorial). Ea a fost urmată de construcții și tranzacții imobiliare (17%) și, cu o pondere similară, de comerț. Sectoare care au devansat clar segmentul de intermedieri financiare și asigurări (doar ceva mai mult de 11% din ISD în România). Aflat la un nivel similar cu acestea în urmă cu cinci ani, de-abia a revenit în 2019 peste pragul de 10 miliarde de euro, unde s-a aflat în perioada 2010 – 2012.

Veniturile nete ale firmelor ISD au urcat la peste 7 miliarde euro

Activitatea productivă  firmelor cu capital străin și numărul de salariați au fost constant crescătoare în toată perioada 2010 – 2019, cu excepția unei ușoare diminuări a cifrei de afaceri în anul 2014 și a unei scăderi a numărului de angajați în anul 2013. De reținut, scădere care s-a reeditat la un nivel redus în 2019 și semnifică o restructurare a activității FĂRĂ LEGĂTURĂ cu criza actuală, care nu a venit decât să se suprapună pe o tendință deja apărută.

Per total, veniturile nete obținute de către investitorii străini direcți în România anul trecut s-au ridicat la suma de 7,04 miliarde de euro (3,15% din PIB), în creştere cu 3,6% faţă de anul precedent. Ele au rezultat din profiturile nete de 6.346 milioane euro şi veniturile nete din dobânzi primite la creditele acordate de firmele-mamă întreprinderilor lor din România, în sumă de 694 milioane euro, adică o repartizare de 90% din activitate productivă și 10% din dobânzi.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ar mai trebui menționată importanța în creștere a întreprinderilor ISD în ceea ce privește comerțul exterior, unde au realizat 74,2% din exporturi și 68,2% pe partea de importuri. Aceste ponderi au fost mai mari, dar echilibrate, în industria prelucrătoare, cu niveluri de 80,2% la export și 81,2% la import. Maximele au fost atinse pe segmentul de maşini, utilaje şi echipamente (91,5% şi, respectiv, 88,0%), dominat categoric de capitalul strain.

În fine, pentru a face trimitere la dimensiunea economiei naționale, menționăm că veniturile nete aduse de investițiile străine făcute în România au reprezentat anul trecut 3,15% din PIB. Raportat la soldul acumulat de 39,5% din acelaşi PIB, rezultă o profitabilitate care ar trebui să ne dea de gândit în privinţa efectelor în domeniul economic.

Etichete: , , ,

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: