joi

13 iunie, 2024

29 august, 2023

Crizele suprapuse din ultimii ani au afectat și populația școlară în regiune. În plus, în România schimbările legislative au adus modificări în durata obligatorie a școlarizării.

După 2019 s-a mărit gradual durata învățământului obligatoriu de la 11 la 14 ani (prin modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011). Astfel, până în 2020 au devenit obligatorii, pe lângă cei 11 ani de școală deja obligatorii, grupa mare de la grădiniță și clasele XI și XII, în total 14 ani de școală. Iar până în 2023 a devenit obligatorie și grupa mijlocie de la grădiniță în total 15 ani de școală. Urmează ca până în 2030 să devină obligatorie și grupa mică de la grădiniță în total 16 ani de școală.

România are o populație mai tânără decât țările din regiune, ponderea populației de vârstă școlară (sub 24 ani) în populația totală este cea mai mare și stabilă în comparație cu țările din regiune (Fig. 1).


În 2022 vârsta medie a populației este de 41,9 ani precum în Polonia (41,8 ani), dar mai mică decât în Ungaria (42,4 ani), Cehia (42,3 ani) sau Germania (44,3 ani). Ponderea ridicată a populației de vârstă școlară teoretic garantează îmbunătățirea capitalului uman în viitor cu condiția ca tinerii să fie cuprinși în sistemul educațional. Dar, în România populația școlară raportată la total populație este cea mai mică din regiune și în scădere.

În 2021, în ciuda caracterului obligatoriu al învățământului preuniversitar, gradul de cuprindere în învățământ al populației de vârstă școlară este mai redus față de țările din regiune pentru toate grupele de vârstă atât pentru populația feminină, cât și pentru populația masculină și scade odată cu creșterea vârstei (Fig.2).

Din grupa de vârstă de 6-10 ani, ce corespunde în principal învățământului primar, 91% din băieți și 90% din fete erau înscriși la școală față de 100% în Cehia și Polonia, sau 98%/99% în Germania și 96%/95% în Ungaria.

Din grupa de vârstă de 11-14 ani, corespunzătoare în principal învățământului gimnazial, 88% din băieți și fete erau înscriși la școală față de 100% în Cehia, 98%/99% în Germania, 96% în Polonia și 95% în Ungaria.


Din grupa de vârstă de 15-18 ani, corespunzătoare în principal învățământului liceal, 76% din băieți și 78% din fete frecventau o instituție de învățământ față de 95%/96% în Cehia și Polonia, 93%/92% în Germania și 86%/87% în Ungaria.

Participarea redusă în învățământul preuniversitar implică participarea redusă în învățământul superior și reducerea potențialului de acumulare de capital uman. Din grupa de vârstă de 19-23 ani, doar 35% din populația masculină și 48% din populația feminină frecventau o instituție de învățământ în comparație cu
57%/59% în Germania (țara cu gradul de cuprindere în învățământul superior cel mai ridicat dintre țările analizate) sau 40%/46% în Ungaria (cu gradul de cuprindere în învățământul superior cel mai scăzut).

Personalul didactic în raport cu populația școlară este mai redus decât în țările din regiune la toate nivelurile de învățământ cu excepția celui gimnazial. La un cadru didactic reveneau 51 elevi în învățământul postliceal, 22 în învățământul superior, 19 elevi în învățământul primar, 14 elevi în învățământul antepreșcolar și preșcolar, 13 elevi în învățământul liceal și 10 elevi în învățământul gimnazial (Fig. 3).

Numărul absolvenților din învățământul liceal (0,9% din populație în 2021) este mai mare decât cel al absolvenților de facultate (0,7 % din populație în 2021) precum în Cehia și Ungaria (Fig. 4).

În Polonia este invers, iar în Germania cele două categorii de absolvenți tind să se egalizeze. România este lider în regiune în privința ponderii absolvenților de învățământ superior în trei domenii: afaceri, administrație și drept, tehnologiile informației și comunicațiilor, și agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare (Fig. 5).

În aceste domenii, absolvenții reprezintă 26,9%, 6,9% respectiv 4% din totalul absolvenților de învățământ superior. În schimb, ponderea absolvenților din domeniul științelor educației (5,8%) este jumătate din ponderea celorlalte țări.

Deși durata învățământului obligatoriu a crescut, gradul de cuprindere în învățământ este redus și în scădere, ceea ce reduce potențialul de acumulare a capitalului uman și exclude majoritatea celor rămași fără școală, de la un trai decent.

Deoarece profesia de cadru didactic pare că nu atrage tinerii, penuria de personal didactic riscă să se adâncească și să deterioreze în continuare gradul de cuprindere în învățământ.

*

Ella Kállai este economistul-șef al Alpha Bank

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: