In timp ce revolutiile continua in lumea araba si se extind la alte state, dupaTunisia si Egipt, Europa isi vede de treburile sale la ordinea zilei: fondul de intrajutorare european pentru tarile cu probleme economice, pactul economic franco-german pentru redresare financiara, procesul lui Berlsconi si acorduri de liber schimb cu tari asiatice.
Duminică, 13 februarie
Procesul premierului Silvio Berlusconi ar putea începe în 6 aprilie, iar mii de femei au ieşit pe străzi, în 60 de oraşe din Italia, duminică, într-o manifestaţie de protest faţă de comportamentul primului ministru. Femeile purtau bannere pe care scria “Italia nu este un bordel”, susţinând că Berlusconi a umilit femeile prin comportamentul său şi implicarea în scandalurile sexuale. Premierul, acuzat de abuz de putere şi că ar fi plătit prostituate minore pentru a întreţine relaţii sexuale cu ele, neagă toate aceste lucruri şi susţine că este vorba despre un caz instrumentat politic. Procese de mai mică anvergură au fost organizate şi de către comunităţile italiene din Bruxelles, Madrid, Lisabona, Paris, Lyon, Toulouse şi chiar Tokyo. Dacă va fi condamnat, Berlusconi riscă o pedeapsa cu închisoarea până la 15 ani. Protestul de duminică avea o lozincă: “Dacă nu acum, atunci când?”, exprimând frustrarea italiencelor, care se întreabă retoric când va demisiona premierul din funcţie. Procesul şefului executivului de la Roma a apărut în preajma momentului în care Italia sărbătoreşte 150 de ani de la unificarea sa. Dar chiar şi înainte de anunţul legat de judecarea oficialului italian, ţara nu prea avea motive să sărbătorească – partidul condus de Berlusconi are o majoritate la limită în Parlament, economia este într-o stare proastă, iar Liga Nordului, partidul regional extrem de vocal, pe care se bazează guvernul pentru supravieţuirea sa, reprezintă o ameninţare la stabilitatea politică a Italiei.
Luni, 14 februarie
Italia, în centrul altor probleme. De această dată este vorba despre exodul tunisienilor către insula Lampedusa, numărul imigranţilor ilegali ajungând la 5.500 în doar câteva zile, potrivit Agenţiei ONU pentru refugiaţi. “Este foarte important ca oamenii de pe această insulă mică să fie mutaţi şi în alte centre de primire a migranţilor”, a spus Laura Boldrini, expert al ONU. Guvernul italian a cerut, de altfel, ajutor UE pentru rezolvarea acestei situaţii, anunţând că nu face faţă număruli prea mare de tunisieni sosiţi, pe mare, la bordul unor bărci ticsite de oameni. Primarul din Lampedusa chiar a declarat stare de urgenţă pe insulă. Condiţiile de pe insulă au început să se îmbunătăţească încet-încet, după ce a fost redeschis un centru de primire imigranţi, pentru zeci de oameni care au dormit sub cerul liber câteva zile. Imigranţii spun că doreau să îşi căute un loc de muncă în Europa sau că nu se simţeau în siguranţă în Tunisia. Primii care au reacţionat la apelul italienilor şi au întins o mână de ajutor au fost francezii, care au anunţat că vor găzdui imigranţi tunisieni, dar numai temporar, cu titlu excepţional. Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Laurent Wauquiez, a declarat că imigraţia ilegală nu trebuie încurajată, dar ministerul pe care-l conduce va analiza acest caz. Italia şi Malta au cerut, însă, organizarea de urgenţă a unor summituri europene pe această problemă, pentru găsirea unor soluţii rapide.
Tot luni, miniştrii de finanţe din statele zonei euro au ajuns la un acord privind înfiinţarea unui Fond de rezervă european, în valoare de 500 miliarde euro. Fondul special permanent va fi destinat întrajutorării ţărilor din zona euro, şi se va numi Mecanismul pentru Stabilitate Europeană (ESM). Acesta va înlocui actualul Fond European pentru Stabilitate Financiară (EFSF), în valoare de 440 miliarde de euro. EFSF a fost înfiinţat anul trecut pentru a oferi sprijin ţărilor din zona euro. Acordul vine după o lună de aşteptare, fiind doar una dintre deciziile ce trebuie luate în privinţa funcţionării acestui mecanism. ESM va face parte dintr-un pachet complex de măsuri, pe care liderii europeni speră să-l stabilească, la final de martie, pentru a rezolva datoria din zona euro, care a umbrit financiar regiunea în ultimul an. Preşedintele miniştrilor europeni de finanţe, Jean-Claude Juncker, a declarat că modul său de funcţionare a ESM rămâne să fie stabilit ulterior.
Marţi, 15 februarie
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a făcut o vizită oficială la Londra, în încercarea de a îmbunătăţi relaţiile bilaterale cu Londra, după o perioadă de “răcire”, cauzată de moartea fostului spoin KGB Alxander Litvinenko. Ministrul britanic de externe William Hague a recunosct cu această ocazie că va mai dura ceva timp până când relaţiile ruso-britanice se vor normaliza, după serioasele dezacorduri din ultimii ani. Cele două părţi au stabilit, totuşi, de comun acord, să lupte împreună contra terorismului. În 2006, fostul agent KGB Litvnenko a fost ucis, la Londra, fiind otrăvit cu poloniu, o substanţă radioactivă, iar ruşii au refuzat,mai târziu,să-l etrădeze în Marea Britanie pe principalul suspect de crimă, un alt aget KGB, Andrei Lugovoi.
Ministrul rus Lavrov, care s-a întâlnit şi cu premierul David Cameron, a ţinut să avetizeze Occidentul în legătură cu susţinerea schimbărilor politice din Orientul Mijlociu, pe care le-a numit “contra-productive”. Printre măsurile concrete ce urmează a fi luate, pentru îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale, se numără şi modernizarea unei linii telefonice directe, de urgenţă între şeful Executivului de la Londra şi preşedintele rus Dimitri Medvedev. Legături economice mai strânse între Rusia şi Marea Britanie, demonstrate şi de recentul contract între giganţii petrolieri British Petroleum şi Rosneft, ar trebui dublate de cooperare în domeniul securităţii şi imigraţiei. Lavrov a cerut omologului său să ia în considerare posibilitatea ca ruşii să intre în Marea Britanie fără viză, ca parte a unor eforturi de a crea o singură Europă.
Joi, 17 februarie
Parlamentul European a ratificat un acord de liber schimb între UE şi Coreea de Sud, prevederile documentului urmând să fie aplicate de la 1 iulie 2011. Acordul este de aşteptat să dubleze valoarea schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeană şi Coreea de Sud, ajungând la circa 100 miliarde de euro. Cele mai multe taxe impuse reciproc vor fi eliminate. Totuşi, circa 128 de eurparlamentari s-au opus acestui acord, susţinând că va dăuna industriei europene. PE a mai aprobat, separate, legea ce aprobă industriei din ţările Uniunii şi guvernelor respective să ceară reimpunerea taxelor vamale dacă se constată că importurile dăunează producătorilor europeni. Această clauză a fost văzută c auna chei pentru suţinerea acordului bilateral de liber schimb. “Este un parteneriat foarte important şi un punct de referinţă pe care vrem să-l obţinem şi cu alte ţări”, a spus comisarul European pentru comerţ Karel De Gucht.
Belgienii marchează cu ironie un record politic trist: 250 de zile fără guvern, opt luni de criză politică internă. Mii de tineri au ieşit pe străzi pentru a face haz de necaz, în acest context. În ţara europeană care găzduieşte instituţiile UE, politicienii nu reuşesc să ajungă la un acord pentru formarea coaliţiei de guvernământ,în ciuda eforturilor de până acum, ale formaţiunilor însele şi ale mediatorilor numiţi de rege. Manifestaţiile, organizate după anunţuri prin SMS, pe Facebook şi Twitter, au dărâmat “barierele culturale şi lingvistice” şi i-au adus împreună pe belgienii francofoni şi pe cei flamanzi. Comentatorii au interpretat gestul lor ca pe unul explicit anti-separare a nordului vorbitor de olandeză de sudul francofon. Belgia a reuşit, în acest fel, să egaleze un record deţinut de Irak, unde divergenţele dintre sunniţi şi şiiţi, în 2010, au stat în calea formării unui guvern.
Vineri, 18 februarie
Săptămâna se încheie cu un summit al celor 20 de ţări dezvoltate ale lumii. Miniştri de finanţe şi reprezentanţi ai băncilor centrale din 20 de ţări discută, timp de două zile, la Paris, despre combaterea efectelor inflaţiei asupra preţurilor la alimentele de bază şi combustibil. Înaintea acestei reuniuni, FMI a avertizat asupra dezechilibrelor economice create în urma creşterii preţurilor alimentelor. La începutul acestei săptămâni şi Banca Mondială a arătat că preţul hranei a ajuns la un nivel periculos, din această cauză peste 44 de milioane de oameni din întreaga lume au fost împinse în sărăcie, din iunie anul trecut până acum.
Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy se află într-un turneu de susţinere a planului economic franco-german. Rompuy a început turneul în ţările est-europene, care nu sunt membre ale zonei euro, pentru a domoli nemulţumirile legate de planul economic ce vizează doar o parte a statelor UE. Rompuy a vizitat Estonia, unde s-a întâlnit cu preşedintele şi premierul acestei ţări, apoi a mers în Letonia, pentru o întrevedere cu şeful statului şi cel al guvernului leton. Vineri, oficialul UE a mers în Lituania, iar săptămâna viitoare urmează Cehia, Bulgaria şi România. Rompuy vrea să discute cu reprezentanţi ai tuturor statelor din zona euro, dar şi ai ţărilor din regiunea non-euro, despre pactul economic, despre competitivitate şi despre convergenţa politicilor economice
Vineri seara, Comisia Europeană a dat publicităţii un raport parţial de monitorizare a progreselor făcute de România şi Bulgaria în reforma justiţiei. Oficialii UE laudă arestările recente făcute în cazurile de anticorupţie, considerându-le progrese semnificative şi cerând rezultate mai concrete. Raportul este în mare pozitiv, comentează presa internaţională, arătând că este posibil ca aceste concluzii ale CE să mai reducă opoziţia oficialilor francezi şi germani faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Pia Hresnkilde Hansen a declarat că raportul notează progresele realizate de cele două ţări din iulie 2010 până în prezent, dar nu este un raport detaliat, ci doar unul parţial, cel extins va fi publicat în vara acestui an. Arestarea celor 50 de vameşi români suspecţi de corupţie şi fraudă şi crearea în Bulgaria a unui tribunal special pentru judecarea cazurilor de crimă organizată au fost subliniate ca progrese importante. Atât România, cât şi Bulgaria trebuie să grăbească desfăşurarea proceselor şi să continue reformele destinate a întări independenţa şi profesionalismul judecătorilor, procurorilor şi poliţiştilor. Raportul mai remarcă fatpul că Parlamentul României a blocat anchetarea a doi parlamentari din partidul de guvenrămînt, suspectaţi de şantaj.
