fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Interviu / Tribalizarea în epoca deglobalizării. Primul pas spre următorul război

de Octavian Manea , 10.2.2019

Textul de mai jos e un fragment din interviul cu Koert Debeuf, senior associate researcher la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Liberă din Bruxelles. Fostul speechwriter al premierului belgian Guy Verhofstadt tocmai a publicat cartea Tribalization. Why war is coming, 

iar  interviul din care publicăm fragmentele de față a apărut în revista „CRONICILE Curs De Guvernare”, nr. 99.

(Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 99 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI.
(Redacția) 

***

Nimeni nu scapă: de la națiunile predispuse cultural la tribalizare, până la sofisticatele societăți occidentale creatoare și exportatoare de democrație și globalizare, popoarele își recaută o identitate pe care să se concentreze exclusiv.

Ce traumă, ce spaime se află în spatele acestei căutări? Răspunsurile sunt prea multe pentru a ne apleca asupra celui mai relevant.

Cert este însă că această căutare a identității a devenit noul câmp de luptă: pe care armatele de troli ai statelor iliberale mărșăluiesc așa cum o făceau, acum 70-80 de ani, armatele fasciste și mai apoi naziste.

Psihologia tribalizării: individuală, socială

CRONICILE: Francis Fukuyama scrie despre politica identităților. Amy Chua a scris despre instinctele triburilor politice și efectele lor asupra națiunilor. Iar dumneavoastră despre tribalizare. Există un numitor comun al celor trei: întoarcerea tribului. Ce ar trebui să înțelegem prin acest proces numit tribalizare?

Pentru mine ca istoric, globalizarea nu este un fenomen al ultimelor decenii. Este, de fapt, chiar motorul istoriei. Încă de acum 5.000 ani oamenii au devenit din ce in ce mai interconectați și cu siguranță, Drumul Mătăsii a fost expresia unor astfel de legături – pe când Roma era conectată cu China peste Persia. Ideile, oamenii și bunurile circulau dintr-o parte a lumii în cealaltă. Lumea s-a aflat dintotdeauna în proces de globalizare.

De bună seama că în această lungă istorie am văzut momente în care acest proces a fost și întrerupt. Iar această întrerupere este ceea ce eu numesc tribalizare în loc de globalizare atunci când pe grafic linia o ia în jos.

Aceste momente sunt cele în care comerțul se oprește, se ridică ziduri și, de obicei, au loc războaiele.

O contracție a globalizării declanșează întotdeauna o criză politică, iar în istorie, adesea s-a dovedit a fi un vestitor al războiului. Când ma uit la perioada interbelică (anii ‘20 și ‘30), văd un proces de tribalizare care, în esență, este un proces psihologic.

Atunci când un individ suferă o experiență traumatizantă aceasta tinde să se transforme într-o criză de identitate (îi zdruncină valorile și credințele) și pentru a ieși din ea, el începe să caute ancore externe. Acest proces pe care psihologii îl numesc ancorare presupune o căutare într-o anumită parte a identității sale și apoi o focalizare exclusivă numai pe aceasta.

Oamenii, în general, au identități multiple, dar uneori ajung sa fie definiți de o singură identitate copleșitoare și radicală. Este un fenomen pe care psihologii îl numesc regresie – încep să gândească în categorii alb-negru, caută un trib cu dușmani în mod clar identificați. Uneori oamenii preferă o identitate clară, chiar dacă este negativă.

Acest proces psihologic este unul care afectează nu doar indivizi, ci și societăți – o stare de spirit care impinge societăți întregi să devină tribale, să plonjeze într-un trecut mitologic, în timp ce caută dușmani imediați, inclusiv trădători din interior, dat fiind ca ei sunt aceia care slăbesc tribul în lupta sa existențială.

Este fenomenul pe care l-am văzut în anii ‘20 și ‘30, odată cu ascensiunea fascismului ca răspuns la traumele primului război mondial și mai târziu cu răspândirea nazismului și autoritarismului în întreaga lume. Atunci prabușirea Wall Street-ului a amplificat criza identitară continentală produsă de trauma primul război mondial care distrusese multe dintre imperiile vremii.

Multe întrebări legate de identitate rămăseseră fără raspuns. Acest proces de reîntoarcere în trib, de căutare a unui lider, de îmbrățisare a categoriilor exclusiviste alb-negru este unul pe care l-am mai văzut în trecut și în opinia mea, îl vedem și astăzi. Evenimente traumatice i-au impins pe oameni într-o criză de identitate, iar răspunsul lor a fost, în esență, opusul globalizării.

Tribalizarea Occidentului

CRONICILE: Ce a generat astăzi criza de identitate a Occidentului? Care sunt sursele tribalizării occidentale? Într-o anumită măsură am văzut acest lucru înainte în anii 1990 în Balcani.

Ceea ce am observat în Balcani în anii ‘90 poate categoric fi văzut ca tribalizare. Dar ar trebui să ne amintim că efectele sale au fost locale, cel mult regionale.

Ceea ce vedem însă astăzi este o tendință globală. Ar fi ușor să arătăm spre criza economică din 2008-2009 drept cauza care a declanșat noul val de tribalizare. Cu toate acestea, statisticile par sa sugereze o poveste diferită. De fapt, totul a început înainte de criză. Indexul Globalizarii indica primele rupturi ale globalizării în anul 2006. De asemenea, cifrele Freedom House arată că înca din 2006 lucrurile încep să se schimbe. Democratizarea încetinește și chiar regresează. Cu alte cuvinte, criza economică ne arata că ecosistemul se afla deja în plină schimbare.

Un moment simbolic a avut loc în 2005, când Olanda a votat impotriva Constituției europene. Marea dezbatere de atunci se referea la steagul și imnul Europei – simboluri de identitate.

(………………)

Noul câmp de luptă: Identitatea. Armatele de troli au înlocuit milițiile fasciste

CRONICILE: Un aspect pe care nu îl atingeti în cartea dumneavoastra ține de rolul puterilor cu agendă anti-statu-quo interesate de amplificarea rupturilor din interiorul Occidentului. Devine identitatea tribală o armă, a devenit identitatea câmpul predilect pentru purtarea războaielor de azi? Energiile și forțele tribale au un susținător natural în Moscova acestor zile.

Armatele de trolli de astăzi sunt probabil milițiile fasciste ale secolului XXI. În trecut, în Italia și Germania, ele au creat ample clivaje în interiorul societății pentru a-i face pe oameni să se teamă și pe acest fond, să preia puterea și să creeze sisteme autoritare. Tendințe similare vedem și astăzi, deși potențialul lor este mult mai creativ.

Rusia lui Putin pare să dețină secretul acestei arte. Desigur, nu este singura. Arabia Saudită, Iranul, China își cultivă propriile armate de trolli și războinici digitali. Însă este foarte clar, că atat Rusia cât și ISIS percep faptul că Europa se tribalizează și că Occidentul se destramă. Și ambele au văzut în asta o mare oportunitate de a consolida și accelera întregul proces.

(…………………….)

CRONICILE: La un moment dat pe internet a circulat imaginea unui tricou de la mitingurile lui Donald Trump pe care se putea citi: “mai bine rus decât democrat”. Cum se explica acest proces de tribalizare prin orbire?

Vorbim despre un proces psihologic infectat de incertitudine și teamă.

Gustave Le Bon și Sigmund Freud au aratat că, atunci când un individ devine parte dintr-o masă, efectul este acela că-și pierde personalitatea, dar si capacitatea de gândire critică. Ceea ce vedem în foarte mult dintre aceste mișcări și mitinguri, este cum indivizii își pierd personalitatea. În definitiv, când îți pierzi personalitatea îți pierzi și rationalitatea. Devii parte din mulțime.

Ceva foarte similar se întâmplă și pe rețelele sociale.

Deși ne aflăm în intimitatea propriului computer, ajungem să fim parte dintr-o mulțime similară, acționând într-un mod foarte tribal.

Sunt distruse structuri internaționale – nu se pune nimic în loc

CRONICILE: Relațiile din interiorul Occidentului sunt departe de a fi ideale. Ce alte tendințe din ecosistemul internațional expun simptomele tribalizării?

Din perspectivă istorică, globalizarea înseamnă întotdeauna cooperare. Nu este vorba despre volum, despre magnitudine, ci despre direcție.

Însă tendințele pe care le vedem astăzi sunt îngrijorătoare.

Astăzi, ONU este tot mai marginalizată, pierde din puterea și din influența de altădată. După 1990 am văzut o tendință de semn contrar: ONU câștiga în greutate și putere.

Ceva similar se întâmplă și cu NATO. Dacă Turcia ar fi atacată astăzi de Rusia sau de Iran, oare SUA și Europa vor lupta pentru Turcia, o vor apăra? Răspunsul este că nu suntem siguri. Faptul că nu suntem siguri, slăbește NATO. Aceasta ar fi o dimensiune a cooperarii internaționale care este slăbită.

O a doua este Curtea Penală Internațională (ICC), o mostră a ordinii internaționale bazate pe reguli. Burundi, Rusia și SUA s-au retras din aceasta. Este vorba despre o tendință care distruge structuri. Asistăm la prăbușirea instituțiilor și a comerțului. Istoria globalizării include și perioade de regres temporar, atunci când integrarea se oprește și este înlocuită de dezintegrare.

(…………..)

***

Interviul integral – cu toate argumentele și viziunea interlocutorului – poate fi citit în revistă.

Ce sunt CRONICILE Curs De Guvernare (publicația cu cele mai înalte analize din presa românească)  –  un LINK informativ AICI.

Nr. 99 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI.

(”CRONICILE Curs De Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale”)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.2.2019

Un raspuns

  1. Sergiu Simion
    11.2.2019, 12:17 am

    No comment.

Lăsați un comentariu


Stiri

Alexandru Rafila: După 15 mai s-ar putea reduce măsurile de distanțare socială

Vladimir Ionescu

Alexandru Rafila (foto), președintele Societății Române de Microbiologie, estimează că actualele restricții impuse de pandemia coronavirus ar putea să fie păstrate încă o lună și… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: LIVE VIDEO CONFERINȚĂ „CoronaDigitalizarea: Soluții de accelerare a interacțiunii online dintre stat și  companii”, 9 aprilie

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu CIO Office din cadrul Secretariatului General al Guvernului, vă invită să participați joi, 9 aprilie 2020, în intervalul 15.30 – 17.30 la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță bonusuri de 500 euro lunar pentru medicii care lucrează cu bolnavi Covid-19

Vladimir Ionescu

Personalul medical care lucrează cu pacienți bolnavi de Covid-19 ar urma să beneficieze de bonusuri de circa 500 de euro pe lună, finanțate din fonduri… Mai mult

Stiri

Spitalului Județean de Urgență Suceava a fost militarizat

Razvan Diaconu

Secretarul de stat Ionel Oprea, medic militar, are sarcina de a repune ”în funcțiune” Spitalul Județean de Urgență Suceava și va asigura în perioada următoare… Mai mult

Stiri

Guvernul aprobă distribuirea de alimente și produse de igienă persoanelor vulnerabile. Cine beneficiază

Vladimir Ionescu

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă, iniţiată de Ministerul Fondurilor Europene, privind implementarea mecanismului de distribuire, în baza Programului… Mai mult

Europa

Parlamentul European anunță o nouă sesiune extraordinară: 16-17 aprilie, la Bruxelles

Iulian Soare

Președintele Parlamentului European, David Sassoli (foto) și liderii grupurilor politice au decis joi să organizeze o nouă sesiune plenară extraordinară în 16-17 aprilie, la Bruxelles,… Mai mult

Stiri

Renault prelungeşte oprirea uzinei de la Mioveni ”până la asigurarea protecţiei angajaţilor împotriva Covid-19”

Adrian N Ionescu

Groupe Renault România a anunţat, joi, că prelungeşte perioada de întrerupere a producţiei la uzinele Dacia de la Mioveni, pentru a lua măsuri de asigurarea… Mai mult