fbpx

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

La obiect

Creșterea comerțului se stabilizează – rămâne discrepanța severă față de evoluția PIB

Vânzările cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) au înregistrat în luna iulie 2021 o creștere de 6,1% pe seria brută față de luna precedentă, potrivit… Mai mult

06.09.2021

Interviu / Tribalizarea în epoca deglobalizării. Primul pas spre următorul război

de Octavian Manea , 10.2.2019

Textul de mai jos e un fragment din interviul cu Koert Debeuf, senior associate researcher la Institutul de Studii Europene de la Universitatea Liberă din Bruxelles. Fostul speechwriter al premierului belgian Guy Verhofstadt tocmai a publicat cartea Tribalization. Why war is coming, 

iar  interviul din care publicăm fragmentele de față a apărut în revista „CRONICILE Curs De Guvernare”, nr. 99.

(Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 99 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI.
(Redacția) 

***

Nimeni nu scapă: de la națiunile predispuse cultural la tribalizare, până la sofisticatele societăți occidentale creatoare și exportatoare de democrație și globalizare, popoarele își recaută o identitate pe care să se concentreze exclusiv.

Ce traumă, ce spaime se află în spatele acestei căutări? Răspunsurile sunt prea multe pentru a ne apleca asupra celui mai relevant.

Cert este însă că această căutare a identității a devenit noul câmp de luptă: pe care armatele de troli ai statelor iliberale mărșăluiesc așa cum o făceau, acum 70-80 de ani, armatele fasciste și mai apoi naziste.

Psihologia tribalizării: individuală, socială

CRONICILE: Francis Fukuyama scrie despre politica identităților. Amy Chua a scris despre instinctele triburilor politice și efectele lor asupra națiunilor. Iar dumneavoastră despre tribalizare. Există un numitor comun al celor trei: întoarcerea tribului. Ce ar trebui să înțelegem prin acest proces numit tribalizare?

Pentru mine ca istoric, globalizarea nu este un fenomen al ultimelor decenii. Este, de fapt, chiar motorul istoriei. Încă de acum 5.000 ani oamenii au devenit din ce in ce mai interconectați și cu siguranță, Drumul Mătăsii a fost expresia unor astfel de legături – pe când Roma era conectată cu China peste Persia. Ideile, oamenii și bunurile circulau dintr-o parte a lumii în cealaltă. Lumea s-a aflat dintotdeauna în proces de globalizare.

De bună seama că în această lungă istorie am văzut momente în care acest proces a fost și întrerupt. Iar această întrerupere este ceea ce eu numesc tribalizare în loc de globalizare atunci când pe grafic linia o ia în jos.

Aceste momente sunt cele în care comerțul se oprește, se ridică ziduri și, de obicei, au loc războaiele.

O contracție a globalizării declanșează întotdeauna o criză politică, iar în istorie, adesea s-a dovedit a fi un vestitor al războiului. Când ma uit la perioada interbelică (anii ‘20 și ‘30), văd un proces de tribalizare care, în esență, este un proces psihologic.

Atunci când un individ suferă o experiență traumatizantă aceasta tinde să se transforme într-o criză de identitate (îi zdruncină valorile și credințele) și pentru a ieși din ea, el începe să caute ancore externe. Acest proces pe care psihologii îl numesc ancorare presupune o căutare într-o anumită parte a identității sale și apoi o focalizare exclusivă numai pe aceasta.

Oamenii, în general, au identități multiple, dar uneori ajung sa fie definiți de o singură identitate copleșitoare și radicală. Este un fenomen pe care psihologii îl numesc regresie – încep să gândească în categorii alb-negru, caută un trib cu dușmani în mod clar identificați. Uneori oamenii preferă o identitate clară, chiar dacă este negativă.

Acest proces psihologic este unul care afectează nu doar indivizi, ci și societăți – o stare de spirit care impinge societăți întregi să devină tribale, să plonjeze într-un trecut mitologic, în timp ce caută dușmani imediați, inclusiv trădători din interior, dat fiind ca ei sunt aceia care slăbesc tribul în lupta sa existențială.

Este fenomenul pe care l-am văzut în anii ‘20 și ‘30, odată cu ascensiunea fascismului ca răspuns la traumele primului război mondial și mai târziu cu răspândirea nazismului și autoritarismului în întreaga lume. Atunci prabușirea Wall Street-ului a amplificat criza identitară continentală produsă de trauma primul război mondial care distrusese multe dintre imperiile vremii.

Multe întrebări legate de identitate rămăseseră fără raspuns. Acest proces de reîntoarcere în trib, de căutare a unui lider, de îmbrățisare a categoriilor exclusiviste alb-negru este unul pe care l-am mai văzut în trecut și în opinia mea, îl vedem și astăzi. Evenimente traumatice i-au impins pe oameni într-o criză de identitate, iar răspunsul lor a fost, în esență, opusul globalizării.

Tribalizarea Occidentului

CRONICILE: Ce a generat astăzi criza de identitate a Occidentului? Care sunt sursele tribalizării occidentale? Într-o anumită măsură am văzut acest lucru înainte în anii 1990 în Balcani.

Ceea ce am observat în Balcani în anii ‘90 poate categoric fi văzut ca tribalizare. Dar ar trebui să ne amintim că efectele sale au fost locale, cel mult regionale.

Ceea ce vedem însă astăzi este o tendință globală. Ar fi ușor să arătăm spre criza economică din 2008-2009 drept cauza care a declanșat noul val de tribalizare. Cu toate acestea, statisticile par sa sugereze o poveste diferită. De fapt, totul a început înainte de criză. Indexul Globalizarii indica primele rupturi ale globalizării în anul 2006. De asemenea, cifrele Freedom House arată că înca din 2006 lucrurile încep să se schimbe. Democratizarea încetinește și chiar regresează. Cu alte cuvinte, criza economică ne arata că ecosistemul se afla deja în plină schimbare.

Un moment simbolic a avut loc în 2005, când Olanda a votat impotriva Constituției europene. Marea dezbatere de atunci se referea la steagul și imnul Europei – simboluri de identitate.

(………………)

Noul câmp de luptă: Identitatea. Armatele de troli au înlocuit milițiile fasciste

CRONICILE: Un aspect pe care nu îl atingeti în cartea dumneavoastra ține de rolul puterilor cu agendă anti-statu-quo interesate de amplificarea rupturilor din interiorul Occidentului. Devine identitatea tribală o armă, a devenit identitatea câmpul predilect pentru purtarea războaielor de azi? Energiile și forțele tribale au un susținător natural în Moscova acestor zile.

Armatele de trolli de astăzi sunt probabil milițiile fasciste ale secolului XXI. În trecut, în Italia și Germania, ele au creat ample clivaje în interiorul societății pentru a-i face pe oameni să se teamă și pe acest fond, să preia puterea și să creeze sisteme autoritare. Tendințe similare vedem și astăzi, deși potențialul lor este mult mai creativ.

Rusia lui Putin pare să dețină secretul acestei arte. Desigur, nu este singura. Arabia Saudită, Iranul, China își cultivă propriile armate de trolli și războinici digitali. Însă este foarte clar, că atat Rusia cât și ISIS percep faptul că Europa se tribalizează și că Occidentul se destramă. Și ambele au văzut în asta o mare oportunitate de a consolida și accelera întregul proces.

(…………………….)

CRONICILE: La un moment dat pe internet a circulat imaginea unui tricou de la mitingurile lui Donald Trump pe care se putea citi: “mai bine rus decât democrat”. Cum se explica acest proces de tribalizare prin orbire?

Vorbim despre un proces psihologic infectat de incertitudine și teamă.

Gustave Le Bon și Sigmund Freud au aratat că, atunci când un individ devine parte dintr-o masă, efectul este acela că-și pierde personalitatea, dar si capacitatea de gândire critică. Ceea ce vedem în foarte mult dintre aceste mișcări și mitinguri, este cum indivizii își pierd personalitatea. În definitiv, când îți pierzi personalitatea îți pierzi și rationalitatea. Devii parte din mulțime.

Ceva foarte similar se întâmplă și pe rețelele sociale.

Deși ne aflăm în intimitatea propriului computer, ajungem să fim parte dintr-o mulțime similară, acționând într-un mod foarte tribal.

Sunt distruse structuri internaționale – nu se pune nimic în loc

CRONICILE: Relațiile din interiorul Occidentului sunt departe de a fi ideale. Ce alte tendințe din ecosistemul internațional expun simptomele tribalizării?

Din perspectivă istorică, globalizarea înseamnă întotdeauna cooperare. Nu este vorba despre volum, despre magnitudine, ci despre direcție.

Însă tendințele pe care le vedem astăzi sunt îngrijorătoare.

Astăzi, ONU este tot mai marginalizată, pierde din puterea și din influența de altădată. După 1990 am văzut o tendință de semn contrar: ONU câștiga în greutate și putere.

Ceva similar se întâmplă și cu NATO. Dacă Turcia ar fi atacată astăzi de Rusia sau de Iran, oare SUA și Europa vor lupta pentru Turcia, o vor apăra? Răspunsul este că nu suntem siguri. Faptul că nu suntem siguri, slăbește NATO. Aceasta ar fi o dimensiune a cooperarii internaționale care este slăbită.

O a doua este Curtea Penală Internațională (ICC), o mostră a ordinii internaționale bazate pe reguli. Burundi, Rusia și SUA s-au retras din aceasta. Este vorba despre o tendință care distruge structuri. Asistăm la prăbușirea instituțiilor și a comerțului. Istoria globalizării include și perioade de regres temporar, atunci când integrarea se oprește și este înlocuită de dezintegrare.

(…………..)

***

Interviul integral – cu toate argumentele și viziunea interlocutorului – poate fi citit în revistă.

Ce sunt CRONICILE Curs De Guvernare (publicația cu cele mai înalte analize din presa românească)  –  un LINK informativ AICI.

Nr. 99 din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI.

(”CRONICILE Curs De Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale”)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.2.2019

Un raspuns

  1. Sergiu Simion
    11.2.2019, 12:17 am

    No comment.

Lăsați un comentariu


Stiri

Gheorghe CARP, vicepreședintele Comisiei de Sănătate în Senat: Spitalele ar trebui să aibă la dispoziție un fond de dezvoltare, finanțarea după număr de paturi nu e în regulă

Vladimir Ionescu

 ”Finanțarea după număr de paturi nu e în regulă, dacă te ajută tehnologia și priceperea medicilor, atunci în spital stau pacienții mai puțin… Dacă… Mai mult

Stiri

Mafia lemnului face noi victime în Suceava: Doi jurnaliști și un activist de mediu, atacați cu bâte și topoare în pădure

Vladimir Ionescu

Doi jurnaliști care filmau un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava au fost bătuți, împreună cu un activist de mediu, de un grup… Mai mult

Stiri

Carmen Uscatu, fondator Asociația ”Dăruiește Viață”: Mai întâi să cheltuim eficient banii pe care îi avem, apoi să cerem mai mult de la buget

Vladimir Ionescu

 Carmen Uscatu, fondator al Asociației ”Dăruiește viață”, a constatat în activitatea sa că ceea ce lipsește sistemului public de Sănătate sunt mecanismele de control… Mai mult

Stiri

Adelina DABU, Confederația Concordia: Ar trebui să avem discuții mai consistente despre ceea ce înseamnă sănătatea mintală și noile tipuri de afecțiuni

Redacţia

 Pandemia a generat noi tematici de interes pe piața muncii, precum sănătatea mintală și starea de bine a angajaților, explică Adelina Dabu, public policy… Mai mult

Stiri

Dan ZAHARESCU, director executiv, ARPIM: Propunem un Pact al Inovației în Sănătate, care să fie prezentat și asumat împreună cu autoritățile române

Vladimir Ionescu

 Directorul executiv ARPIM, Dan Zaharescu, afirmă că pentru perioada post-covid ”factorii de decizie, în parteneriat cu toți actorii relevanți, trebuie să acorde prioritate investițiilor… Mai mult

Stiri

Daniel Dăianu: România nu are piață de energie concurențială

Vladimir Ionescu

România nu a fost pregătită pentru liberalizarea pieței de energie și, ca urmare, nu are o piață concurențială reală, potrivit președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu afirmă că Parlamentul nu trebuie să voteze un nou guvern, ci doar miniștrii care preiau mandatele USR PLUS

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu a susținut, joi seara,  la TVR 1, că nu trebuie să ceară votul Parlamentului pentru întreg Cabinetul dacă se schimbă compoziția politică… Mai mult