ComisiaEuropeană nu a fost consultată în avans de guvernul român în privinţa reducerii TVA la alimente, o măsură care suscită multiple îngrijorări Bruxelles-ului – spune într-un interviu pentru cursdeguvernare.ro vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru euro şi politici sociale.
Acesta crede că nu s-a făcut o analiză de impact corespunzătoare, întrucât e o măsură luată la mijlocul unui ciclu bugetar. În plus, politica agreată de Comisie privind reducerea fiscalităţii vizează mai degrabă alte domenii decât consumul, argumentează comisarul european.
***
cursdeguvernare.ro: Aţi spus, în declaraţiile de la Palatul Victoria, că există îngrijorări la Comisia Europeană faţă de noul Cod Fiscal. Care sunt, exact, aspectele care vă preocupă?
Valdis Dombrovskis: Trebuie, mai întâi, să punem această întrebare într-un context. Apreciem efortul fiscal şi de reforme pe care l-a făcut România în anii care au trecut. Vedem că aceste eforturi au deja rezultate, atât în termeni de performanţă economică, dar şi ai stabilităţii fiscale.
Comisia Europeană aşteaptă o creştere de 2,7% anul acesta şi 2,9% anul viitor, mult peste media europeană. Situaţia fiscală a României este şi ea stabilă, aşa că ne aşteptăm la un deficit de 0,5% din PIB atât anul acesta, cât şi anul viitor.
Însă credem că este foarte important ca această situaţie să nu fie reversibilă.
În privinţa noului cod fiscal şi a reducerii TVA, suntem îngrijoraţi de impacul fiscal al acestor măsuri – ambele vor avea, din punctul de vedere al Comisiei Europene şi al FMI, un impact fiscal negativ destul de puternic.
În termeni de politică, aceste decizii nu sunt conforme cu abordarea generală a Comisiei Europene: noi suntem pentru reducerea taxelor pe muncă şi mutarea poverii fiscale de pe muncă, forţa de muncă pe alte zone precum consum, proprietate, capitaluri. Iar decizia (n.r. guvernului român) este exact opusă.
În plus, în termen de ciclu bugetar anual, nu ne-am aştepta la schimbări majore de politici fiscale la mijlocul anului sau ca ele să fie luate intempestiv. Ele trebuie să fie parte a unui ciclu bugetar anual, după ce s-a făcut o evaluare corectă a impactului unor astfel de măsuri.
cursdeguvernare.ro: Consideraţi, aşadar, aceste decizii ale guvernului imprevizibile?
Valdis Dombrovskis: Cum am spus, ar fi fost mult mai previzibile dacă ar fi fost făcute în cadrul unui ciclu anual bugetar şi cu o analiză deplină şi completă a impactului fiscal. Dar acum suntem în contact cu autorităţile române şi încercăm să vedem împreună care este cel mai bun mod de a gestiona situaţia.
cursdeguvernare.ro: Au existat consultatări ale guvernului român cu Comisia Europeană înainte de a lua aceste decizii?
Valdis Dombrovskis: Nu, nu în avans… ca să spun aşa.
cursdeguvernare.ro: Ce înseamnă mai exact în avans, cu cât timp în avans?
Valdis Dombrovskis: (zâmbeşte) Cum am mai spus, în mod normal ne aşteptăm la astfel de schimbări să fie luate în cadrul procedurii anuale bugetare. Şi nu aşa, brusc.
cursdeguvernare.ro: România este într-o procedură de dezechilibru macroeconomic. Este o fază iniţială, dar indică nişte probleme în mod clar ? E o situație care chiar se poate agrava ?
Valdis Dombrovskis: Trebuie din nou să punem întrebarea în perspectivă. România trece acum de la supravegherea macroeconomică din cadrul unui program de asistenţă cu FMI şi Comisia Europeană la supravegherea economică în contextul semestrului european, la fel ca celelalte state membre.
Este aşadar pentru prima dată când Comisia Europeană a analizat situaţia economică a României în contextul semestrului european. Şi a ajuns la concluzia că România are dezechilibre macoreconomice în privinţa investiţiilor internaţionale şi a competitivităţii exporturilor pe termen mediu şi a altor aspecte. Însă trebuie spus că alte 5 ţări sunt în aceeaşi situaţie, cu alte dezechilibre macroeconomice, chiar mai serioase. Aşa că nu aş dramatiza concluziile Comisiei.
În programul naţional de reformă România trebuie să arate cum îşi propune să rezolve aceste dezechilibre şi cum va evita să le agraveze.
cursdeguvernare.ro: Din discuţiile avute cu oficialii români, puteţi spune că România a identificat paşii potriviţi în acest sens? Şi care ar fi aceştia?
Valdis Dombrovskis: Da, am avut discuţii constructive cu oficialii români, iar aceştia ne-au spus cum văd direcţia în are lucrează, dar aşteptăm să vedem varianta oficială a planului naţional de reformă, care trebuie trimis Comisiei până la mijlocul acestei luni. Şi atunci vom putea face comentarii asupra lor.
cursdeguvernare.ro: La Bucureşti, premierul şi fostul ministru de Finanţe spun că guvernul român nu mai vrea un acord cu FMI/CE/BM sau vrea unul mai flexibil, aşa cum are Polonia. Cum vedeţi această perspectivă?
Valdis Dombrovskis: Dacă analizăm situaţia de acum, nu văd nevoia iminentă a unui program de asistenţă financiară pentru dezechilibre bugetare.
România nu are acum dezechilibre bugetare, finanţarea deficitelor şi refinanţarea datoriei de pe pieţele financiare are loc la dobânzi mici, la un nivel record.
Dar este important ca actualul program să se termine cu succes, şi acesta se termină în septembrie, iar evaluarea finală trebuie să dea asigurări pieţelor financiare asupra performanţelor macroeconomice ale României. Este diferit de situaţia în care programul doar expiră, fără a-l încheia cum trebuie. Este nevoie de asigurări pentru pieţele financiare.
România însă este acum spre ciclul normal de supraveghere macroeconomică din cadrul semestrului european.
De programe precum cel avut e nevoie atunci când există probleme sau când e nevoie de asigurări pentru pieţe şi atunci se încheie acorduri preventive.
cursdeguvernare.ro: Măsurile care au rămas de luat, potrivit acordului cu troika, şi asupra cărora au existat dezacorduri în ultimele misiuni ale acesteia, sunt cam aceleaşi semnalate de Comisia europeană în raportul de ţară publicat în luna februarie, potrivit semestrului european. Mai sunt încă măsuri importante de luat. Dacă România ar solicita un nou acord cu troika, care ar fi răspunsul Comisiei?
Valdis Dombrovskis: În mod cert vom evalua solicitarea dacă ea va fi făcută. Dar aş spune că, în discuţiile cu premierul, nu a existat niciun indiciu că România ar mai vrea să aibă un astfel de program.
