sâmbătă

27 mai, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 august, 2014

Vladimir Putin şi Petro Poroşenko se întâlnesc în 26 august la Minsk, pentru prima dată în ultimele două luni.

Întrevederea are loc în contextul reuniunii şefilor de stat ai ţărilor membrel ale Uniunii Vamale cu Rusia, Belarus şi Kazahstan, şi cu reprezentanţi ai UE şi Ucrainei.

Reuniunea are loc în contextul în care Belarus şi Kazahstan sunt nevoite să recurgă la modificări de legislaţie în vederea participăriii la Uniunea Vamală. Însă este şi o ocazie ca liderii rus şi ucrainean să discute, sub medierea UE reprezentată de Catherine Ashton, situaţia din Ucraina.


Tocmai de aceea, spun analiştii, este un moment în care Kievul se află în faţa unei alegeri dificile: să continue campania militară împotriva separatiştilor prorusi din est sau să facă anumite concesii rusiei, pentru a opri vărsarea de sânge.

În ultima vreme, apelurile europenilor, dar şi ale Rusiei la un armistiţiu au fost tot mai dese, iar argumentul este criza umanitară din estul Ucrainei.

Totuşi, de cealaltă parte, ucrainenii şi reprezentanţii lor politici sunt sceptici când vine vorba despre o încetare a ostilităţilor. Argumentul lor este că astfel separatiştii ar avea timp să ăşi refacă puterea – acum subrezită de asaltul forţelor guvernamentale – iar influenţa Rusiei asupra Ucrainei va fi pe termn lung.

Totuşi, întâlnirea de la Minsk ar putea fi momentul în care să se discute un plan de pace. iar Ucraina are sprijinul Occidentului, manifestat şi prin vizita pe care o va face Angfela Merkel în această sâmbătă la Kiev, înainte de aniversarea zilei independenţei Ucrainei.


Tot mai multe voci occidentale, din Europa şi din SUA, susţin că este nevoie de o încetare paşnică a conflictului şi că reuniunea de la Minsk ar putea fi un moment semnificativ în acest demers.

Administraţia de la Washington continuă să acuze Rusia de sprijin acordat separatiştilor, în timp ce Kievul cere ca, înainte de discutarea oricărui plan de pace, aceştia să depună armele. Separatiştii refuză însă şi cer recunoaşterea independenţei teritoriilor lor de Ucraina. Astfel, discuţiile se află într-un punct mort, în care niciuna din părţi nu vrea să satisfacă cerinţele celeilalte.

Rusia, la rândul ei, nu recunoaşte că ar avea vreo influenţă asupra separatiştilor, că îi sprijină cu arme, bani şi trupe. În plus, a încercat să devieze atenţia spre ajutorul umanitar pe care este dispusă să îl acorde Ucrainei, însă Vladimir Putin a ordonat o concetrare la frontieră a trupelor militare, pregătite oricând pentru un atac. NATO a atras atenţia, în ultima vreme, asupra evoluţiei desfăşurării trupelor ruse.

Analiştii spun că independenţa unor teritorii din Ucraina nu ar face decât să reeze un conflict îngheţat, prin care Vladimir Putin îşi atinge scopul de a împiedica o apropiere mai mare a Kievului de UE.

Rebelii atacă şi convoaie de refugiaţi

Între timp, luptele continuă în estul Ucrainei. Separatiştii au pierdut teritorii semnificative în faţa trupelor guvernamentale şi, în plus, doi lideri ai acestora, amândoi cetăţeni ruşi, au demisionat şi au trannferat conducerea unor ucraineni, pentru a da mai multă legitimitate acestora.

Până acum, în conflict şi-au pierdut viaţa 2000 de oameni. iar marţi, armata ucraineană a dat publicităţii un video în care arată supravieţuitori ai unui atac al rebelilor asupra unui convoi de refugiaţi.

Oameni în vârstă au povestit cum au fost evacuaţi în camioane militare cu un steag alb arborat pentru a indica faptul că sunt civili, însă asupra acestora s-a tras cu rachete. Unul dintre cele două camioane a fost distrus, iar armata a recuperat 17 cadavre. Altul a fost doar avariat şi din el şi-au pierdut viaşadouă persoane, în timp ce patru au fost rănite.

Războiul informaţional este în plină desfăşurare. Rebelii susţin că nu au atacat convoiul cu refugiaţi şi acuză armată că împiedică, sub pretextul că zona este extrem de periculoasă, accesul experţilor şi jurnaliştilor la locul tragediei.

Tocmai din cauza acestei situaţii, oficialii occidentali speră ca întâlnirea de la Minsk va duce la o căutare a unei soluţii la criză, în condiţiile în care criza umanitară din estul Ucrainei se adânceşte pe măsură ce trece timpul.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 82 (al 19-lea, socotindu-se în sens invers) al revistei (exclusiv print) CRONICILE – Curs de Guvernare , sub titlul ”Înapoi, în improvizație”. Din cele 184 de pagini ale acestui

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: