Liderii Grupului de la Vişegrad (V4 – Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia) s-au declarat în favoarea unei legislații europene care să permită sancționarea mai severă de la Bruxelles a practicilor privind standardele duble ale produselor alimentare pe criterii regionale.
Șefii de guvern prezenți la un summit la Bratislava au spus că mai sunt multe de făcut, după ce au salutat cu prudență propunerile autorităților de la Bruxelles.
„Este una din rarele ocazii în care liderii Europei Centrale cer mai multă putere pentru Bruxelles, În majoritatea altor problem, inclusive cele legate de migrația din afara Europei, țările așa numitului Grup Vișegrad au cerut contrariul: mai multă putere pentru statele membre”, notează Reuters.
Diplomație
Plângerile liderilor de la Vișegrad au fost astfel, întâmpinate, „cu o anumită simpatie” de executivii de la Bruxelles, ca „parte a unui efort mai amplu de relaxare a tensiunilor privind migrația, libera circulație a muncitorilor și a îngrijorărilor că autoritățile din Ungaria și Polonia ar submina democrația și statul de drept”, adaugă editorialul citat.
Věra Jourová (FOTO stânga), comisarul european pentru justiţie și consumatori și comisarul European Vytenis Andriukaitis (FOTO dreapta),
comisarul pentru siguranța alimentelor și sănătate, au promis noi moduri de comparare a produselor alimentare în UE.
Oficialii europeni şi-au luat angajamentul că măsurile luate îi vor asigura pe consumatorii din UE că nu sunt induşi în eroare de ceea ce cumpără – dar fără a se angaja că produsele ar avea aceleaşi ingrediente pe întregul continent.
Pe de altă parte, reprezentanţii guvernelor occidentale, prezenți la reuniunea de la Bratislava, au sprijinit argumentele corporaţiilor alimentare potrivit cărora uniformizarea obligatorie a produselor în UE ar încălca principiul pieţei libere şi al concurenţei, au declarant surse citate de Reuters.
Anumite progrese
Unele companii, cum ar fi Bahlsen şi Pepsi, au reacţionat la critici schimbându-şi produsele, astfel încât să aibă aceleaşi ingrediente în toată Europa.
Și producătorul britanic de mâncare pentru bebeluși HiPP a anunțat că va relansa produsele, după ce un studiu realizat în Croația arăta că marfa comercializată în această țară conține cu 14% mai puțini morcovi decât în același produs vândut în Germania.
Însă compania germană Dr. Oetker a pus o etichetă pe care scrie „ediţie specială” la pizza pe care o vinde în Europa de Est, care are cinci bucăţi de mozzarella faţă de şapte în Austria.
De asemenea, crema de ciocolată Nutella și detergentul Ariel aflate în magazinele din Croația sunt inferioare calitativ celor vândute în Germania.
Comisia Europeană (CE) a publicat luna trecută, un ghid de interpretare de către autoritățile naționale a legislaţiei UE în materie de siguranţă alimentară şi de protecţie a consumatorilor, prevederi aplicabile în cazul produselor cu dublu standard de calitate.
Cu ajutorul acestor orientări, autorităţile naţionale ar putea să stabilească dacă societăţile comerciale încalcă dispoziţiile UE atunci când calitatea produselor pe care le vând diferă în funcţie de ţară, potrivit oficialilor europeni.
Liderii din Europa Centrală cer mai mult
„Actuala legislaţie UE nu permite urmărirea în justiție adecvată pentru practicile înșelătoare. Trebuie să amendăm asta”, a spus premierul ceh Bohuslav Sobotka (FOTO).
Premierul maghiar, Viktor Orban, a anunţat că Executivul de la Budapesta „va aştepta” viitoarele măsuri ale Comisiei Europene. Altfel, va iniția propriile reglementări naționale.
Premierul slovac Robert Fico (FOTO dreapta) a declarat reuniunea de la Bratislava un „succes diplomatic”: „Sunt foarte mulţumit de ceea ce am obţinut”.
Poziția CE a fost semnalată încă din discursul președintelui Jean-Claude Juncker (FOTO) privind starea Uniunii, din 13 septembrie:
„Nu voi accepta ca în unele părţi ale Eur
opei să se vândă alimente de o calitate mai scăzută decât în alte ţări, deşi ambalajul şi marca sunt identice. Acum trebuie să conferim autorităţilor naţionale competenţe sporite pentru a elimina orice practici ilegale, oriunde există acestea”.
Ghidul CE
În setul de orientări ale CE privind interpretarea legislației europene sunt enumerate şi explicate cerinţele relevante din legislaţia UE referitoare la siguranţa alimentară şi la protecţia consumatorilor.
La aceste reglementări trebuie să se raporteze autorităţile naționale atunci când analizează o posibilă problemă de dublu standard de calitate a produselor alimentare.
Există un Regulament privind informarea în legătură cu produsele alimentare, conform căruia consumatorii trebuie să primească informaţii exacte şi suficiente despre un anumit produs alimentar.
De exemplu, pe eticheta unui produs alimentar trebuie să fie menţionate toate ingredientele produsului respectiv.
De asemenea, există o Directivă prin care sunt interzise practicile comerciale neloiale, cum ar fi comercializarea de produse care poartă aceeaşi marcă într-un mod care ar putea induce consumatorii în eroare.
În ghidul CE de orientări sunt descrise etapele, stabilite pe baza acestei legislaţii, pe care autorităţile naţionale de protecţie a consumatorilor şi de siguranţă alimentară trebuie să le parcurgă pentru a determina dacă producătorii încalcă respectivele dispoziţii.
Dacă încălcarea are dimensiuni transfrontaliere, autorităţile de protecţie a consumatorilor o pot urmări la nivel european, prin intermediul reţelei de cooperare pentru protecţia consumatorilor.
Responsabilitatea de a se asigura că societăţile comerciale respectă legislaţia UE le revine autorităţilor naţionale de protecţie a consumatorilor şi de siguranţă alimentară. Comisia Europeană s-a angajat totuşi să le ajute pe acestea cu orientările menţionate şi cu diferite direcţii de lucru.
Pe lângă orientările menţionate, Comisia lucrează în prezent la elaborarea unei metodologii menite să îmbunătăţească testarea comparativă a produselor alimentare, astfel încât statele membre să poată discuta acest aspect pe o bază ştiinţifică solidă şi comună, aceeaşi pentru toată lumea.
Comisia a pus la dispoziţia Centrului Comun de Cercetare (JRC) suma de un milion de euro pentru dezvoltarea acestei metodologii.
CE finanţează şi alte activităţi pentru strângerea probelor şi punerea în aplicare, oferind statelor membre un milion de euro pentru finanţarea de studii sau pentru măsurile de punere în aplicare.
Urmărește-ne pe Google News
