sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 august, 2018

Inspecţia Judiciară a început miercuri noul control la DNA, o verificare ce va dura două luni. Sunt vizate dosarele în care sunt anchetați magistrați, dosare ce vor trebui transferate direcției ce urmează a se înființa ca urmare a modificării Legii privind organizraea judiciară.

„Inspecţia Judiciară, prin inspectorii de la Direcţiile de inspecţie judiciară pentru procurori şi, respectiv, judecători, va efectua în perioada 1 august – 1 octombrie 2018 un control tematic comun privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea”, anunţă instituţia.

Verificările vizează perioada 1 iaunuarie 2014 – 30 iulie 2018, raportul final urmând să fie înaintat Consiliului Superior al Magistraturii până la 5 noiembrie 2018.


Controlul a fost programat după ce procurorul-şef adjunct al DNA, Marius Iacob, a anunţat în proiectul de management pentru susţinerea candidaturii la şefia direcției, că în prezent, sunt înregistrate aproximativ 300 de dosare în care sunt anchetaţi magistraţi.

Până acum, DNA era parchetul care se ocupa de investigarea faptelor de corupție ale magistraților, însă coaliția de guvernare a propus și votat înființarea unei direcții speciale în Parchetul General care să cerceteze infracțiunile comise de judecători sau procurori.

Este una dintre cele mai contestate modificări aduse Legii 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar, deoarece poate fi folosită ca un instrument de presiune al politicului asupra magistraților. Înființarea acestei structuri a fost criticată și de magistrați, dar și de către Comisia de la Veneția:

  • În opinia Forumului Judecătorilor (cea mai mare asociație de profil), corpul magistraților va putea fi controlat prin şeful Inspecţiei Judiciare şi prin Secţia specială pentru cercetarea infracţiunilor din justiţie. Dovadă este și numărul mic de procurori alocați viitoarei structuri – 15. „Este evident că cei 15 procurori din cadrul noii secții vor fi depășiți de volumul de activitate. Acest fapt întărește suspiciunea că nu se urmărește o eficientizare a cercetării penale în cauzele în care sunt aduse acuzații penale magistraților, ci doar crearea unei unități care ar putea fi inclusiv folosită punctual împotriva unui judecător sau procuror incomod”, explica FJ.
  • Comisia de la Veneția a cerut să se renunțe la înființarea Secției Speciale de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie sau, dacă nu este abandonată ideea, să rămână în competența DNA dosarele de corupție ale magistraților.

Legea de modificare a organizării judiciare a fost promulgată

În pofida argumentelor oferite de judecători, procurori și de Comisia de la Veneția, coaliția nu a dorit să renunțe la această prevedere și președintele Klaus Iohannis a fost obligat să promulge, în luna iulie, legea de modificare a Legii 304. Ea este în vigoare și, prin urmare, dosarele de corupție ale magistraților vor fi transferate de la DNA la această nouă structură, imediat după înființarea ei.


Controlul Inspecției Judiciare va inventaria acesta dosare și va studia modul în care s-au lucrat cazurile.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Conform unor date ale Forumului judecătorilor, anual sunt înregistrări mii de sesizări privind magistrații, marea majoritate nefondate.

Bilanțul pe anul trecut al DNA arată că au fost trimiși în judecată șase magistrați (trei judecători, doi procurori și un prim procuror consilier juridic la data săvârșirii faptei) și au fost condamnați alți nouă:

  • închisoarea cu executare în detenție pentru șase magistrați
  • închisoarea cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru trei magistrați
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: