Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2018 de 4.251 lei, în creştere cu 25,3% mai mari faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate de INS.
Pe membru de familie, suma a urcat la 1.631 lei (+26,3%), diferenţa de ritm de creştere fiind explicată de scăderea numărului mediu de persoane dintr-o gospodărie de la 2,63 la 2,61.
Potrivit rezultatelor Anchetei bugetelor de familie (ABF) întreprinsă de INS, cele mai creşteri de venituri s-au consemnat, de departe, în familiile de salariaţi (aproape 34%), urmaţi la jumătate din acest ritm de cele de pensionari (circa 17%).
Cei din familiile de agricultori au beneficiat de o majorare ceva mai mică de 10%, în timp ce situaţia membrilor familiilor de şomeri a stagnat în termeni nominali (+0,4%) şi s-a înrăutăţit în termeni reali (inflaţia medie pe 2018 a fost de 4,63%).
Dincolo de modificarea puternică a raporturilor de venit după statutul capului de familie, se poate observa o deteriorare semnificativă a raportului de venituri dintre mediul urban şi mediul rural, de la circa 70% în anul 2014 până la aproape 60% anul trecut. Ceea ce exprimă o evoluţie contrară reducerii diferenţelor de nivel de trai între sat şi oraş.
Unde s-au dus banii economisiți la alimente
Modificările produse în ultimii şase ani pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații ( după clasificarea europeană armonizată COICOP) arată o scădere sistematică şi tot mai rapidă a procentajului costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice (-8,1% mai puţin ca pondere în total cheltuieli, urmare a scăderii fiscalităţii şi a creşterii nivelului general al veniturilor).
Banii astfel disponiblizaţi la nivelul bugetului unei familii s-au dus în principal spre categoriile „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (+2,2%) şi „Mobilier, dotarea și întreținerea locuinței” (+1,9%), urmate de „Diverse produse și servicii” (+1,4%) şi ”Transport” (+1,3%). De remarcat majorarea ponderii la băuturi alcoolice şi tutun (a treia categorie în coşul de consum !), care arată o creştere mai rapidă a sumelor plătite pentru acestea faţă de creşterea veniturilor.
După ce au atins un maxim al ponderii în 2015, cheltuielile pentru „Locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili” s-au diminuat ca pondere în cheltuileile gospodăriilor înapoi spre pragul de 16% din total (-0,5 pp faţă de 2013). În afară de acestea, singura altă categorie care nu a beneficiat de pe urma scăderii costurilor cu alimentele a fost, din păcate, educaţia (-0,1%).
În fine, ar mai fi de subliniat scăderea preţurilor din sector şi concurenţa în creştere, care au inversat din 2016 încoace creşterea ponderii cheltuililor pentru comunicaţii.
Una peste alta, redistribuirea banilor alocaţi hranei s-a făcut cu precădere către haine, mobilă şi dotarea locuinţei şi produse diversificate.
Din păcate, dezechilibrele s-au accentuat atât între categoriile sociale cât şi între sat şi oraş.
