Rata anuală a inflaţiei a scăzut până la 4,56% în luna iulie, de la 5,4% în iunie și de la 5,41% în mai, potrivit unui raport al Institutul Naţional de Statistică (INS), emis vineri.
Datele INS susțin evaluarea Băncii Naționale a României (BNR) privind inversarea tendinței inflației, în urma înăspririi politici monetare, determinată de politicile fiscale şi salariale guvernamentale.
Principalele repere ale inflației sunt, potrivit INS:
- Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,23% faţă de aceeaşi lună a anului trecut,
- Mărfurile alimentare s-auscumpit cu 3,42%,
- Serviciile cu 2,68%.
- Preţurile de consum în luna iulie 2018 comparativ cu luna iulie 2017 au crescut cu 4,6%.
- Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,3%.
- Rata medie a inflaţiei IPC în ultimele 12 luni (august 2017 – iulie 2018) faţă de precedentele 12 luni (august 2016 – iulie 2017), este 3,9%.
- Rata medie a inflaţiei IAPC este de 3,2%.
- Rata medie lunară a inflaţiei în primele şapte luni din acest an a fost de 0,3%, faţă de 0,1% în perioada similară din 2017.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere la 3,5%, de la 3,6%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, a anunţat, miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 2,7%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale.
„Vedem o temperare a presiunilor inflaţioniste pe fondul reducerii elementelor exogene” (…), dar „rămân presiuni inflaţioniste în economie. (…) S-a câştigat o bătălie (odată cu plafonarea inflației), nu războiul”, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, cu ocazia prezenttării raportului.
În consecință, mesajul reducerii prognozei de inflație „nu este optimist, ci realist”, a ținut să precizeze Mugur Isărescu.
(Citiți și: BNR reduce: și prognoza inflației, și previziunea de creștere economică. Mugur Isărescu descrie presiunile inflaționiste)
„Nu jubilăm”, a spus guvernatorul Mugur Isărescu, prezentând riscurile menţinerii unor presiuni inflaţioniste:
- „Avem costuri de producție semnificativ mai mari. Ca să nu se ducă în prețuri, ele trebuie contrabalansate de creșteri de productivitate, care trebuie să fie cel puțin la fel de mari ca acelea ale prețurilor.
- Excedentul de cerere care a produs inflație s-a diminuat, dar încă depășește 2% și prognoza BNR arată o creștere, în absența creșterii pe măsură a productivității.
- „Dacă vrem creștere economică mai mare trebuie acționat pe investiții și productivitate. Trebuie să stimulăm potențialul economiei, nu numai cererea. Pentru că dacă stimulăm numai cererea, și ea este peste potențial, nu poate să fie decât două efecte:
- 1. creăm locuri de muncă în străinătate, adică importăm mai mult ca să acopere excesul de cerere și nu cred că e de dorit. E de dorit ca stimularea cererii să fie corelată cu potențialul economiei, ca economia să producă ceea ce se cere în plus.
- 2. creăm inflație ceea ce iarăși nu este de dorit”, a spus guvernatorul.
