Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult›
28.11.2019
Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult›
28.11.2019
Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult›
28.11.2019
Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult›
28.11.2019

INS: Ocuparea în 2015
de Alexandra Pele 19.4.2016
În 2015, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 de ani a fost de 66%, la o distanță de 4 puncte procentuale de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020 și cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât cea consemnată în 2014, de 65,7%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
România a făcut un progres semnificativ în ceea ce privește atingerea țintei de 70% în 2014, când INS ajustat populația totală a țării cu soldul migrației externe. Înainte de ajustarea operată de INS, respectiv în 2013, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 de ani a fost de 62,3%.
(Citiți și: Scăderea populației oficial rezidente schimbă datele privind ocuparea și șomajul în 2014. Implicații și consecințe)
În termeni absoluți, populația ocupată a scăzut în 2015 cu 79.000, ajungând la 8,5 milioane de persoane.
În anul 2015, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,4%, în ușoară creştere faţă de anul anterior (0,4 puncte procentuale). Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare era mai mare la bărbaţi (69,5%, faţă de 53,2% la femei) şi pentru persoanele rezidente în mediul rural (61,7%, faţă de 61,3% în mediul urban).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,5% (în creștere cu 2 puncte procentuale), iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 41,1% (în scădere cu 2 puncte procentuale).
- Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (85,3%). Un procent de 64,9% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie au fost ocupate în 2015 şi numai 42,6% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+212 mii persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (71,0%) în totalul populaţiei ocupate.
- În anul 2015 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 27,9% din populaţia ocupată, în scădere față de 2014 (30,9% din total).
Distribuția pe grupe de ocupații:
- Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 21,4% din totalul populaţiei ocupate (în scădere față de 2014 – 23,3%). Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,9%), specialiştii în diverse domenii de activitate (14,8%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (14,6%).
Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale:
- 25,6% lucrau în sectorul agricol (în scădere față de 2014 – 28,3%)
- 28,4% în industrie sau construcţii (în ușoară scădere față de 2014 – 28,9%)
- 46,0% în servicii (în creștere față de anul anterior – 42,7%)
În activităţile neagricole erau ocupate 6,3 milioane de persoane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (24,4%), comerţ (18,1%) şi construcţii (10,0%).
Comparativ cu anul 2014, a scăzut numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-258 mii persoane), dar şi al celor care au lucrat în industria prelucrătoare (-44 mii persoane), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică (-10 mii persoane), activităţile profesionale ştiinţifice şi tehnice şi intermedieri financiare (ambele în scădere de 8 mii persoane faţă de anul precedent). Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în administraţia publică (+ 50 mii persoane), învăţământ (+ 44 mii persoane), transport şi depozitare (+ 43 mii persoane), comerţ (+ 37 mii persoane).
În anul 2015, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,5 ore pe săptămână, în ușoară scădere față de 2014, când aceasta a fost de 38,9 ore pe săptămână.