În 2015, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 de ani a fost de 66%, la o distanță de 4 puncte procentuale de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020 și cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât cea consemnată în 2014, de 65,7%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).

România a făcut un progres semnificativ în ceea ce privește atingerea țintei de 70% în 2014, când INS ajustat populația totală a țării cu soldul migrației externe. Înainte de ajustarea operată de INS, respectiv în 2013, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 de ani a fost de 62,3%.

(Citiți și: Scăderea populației oficial rezidente schimbă datele privind ocuparea și șomajul în 2014. Implicații și consecințe)

În termeni absoluți, populația ocupată a scăzut în 2015 cu 79.000, ajungând la 8,5 milioane de persoane.

În anul 2015, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,4%, în ușoară creştere faţă de anul anterior (0,4 puncte procentuale). Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare era mai mare la bărbaţi (69,5%, faţă de 53,2% la femei) şi pentru persoanele rezidente în mediul rural (61,7%, faţă de 61,3% în mediul urban).

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,5% (în creștere cu 2 puncte procentuale), iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 41,1% (în scădere cu 2 puncte procentuale).

• Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (85,3%). Un procent de 64,9% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie au fost ocupate în 2015 şi numai 42,6% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+212 mii persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (71,0%) în totalul populaţiei ocupate.

• În anul 2015 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 27,9% din populaţia ocupată, în scădere față de 2014 (30,9% din total).

Distribuția pe grupe de ocupații:

• Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 21,4% din totalul populaţiei ocupate (în scădere față de 2014 – 23,3%). Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,9%), specialiştii în diverse domenii de activitate (14,8%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (14,6%).

Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale:

• 25,6% lucrau în sectorul agricol (în scădere față de 2014 – 28,3%)
• 28,4% în industrie sau construcţii (în ușoară scădere față de 2014 – 28,9%)
• 46,0% în servicii (în creștere față de anul anterior – 42,7%)

În activităţile neagricole erau ocupate 6,3 milioane de persoane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (24,4%), comerţ (18,1%) şi construcţii (10,0%).

Comparativ cu anul 2014, a scăzut numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-258 mii persoane), dar şi al celor care au lucrat în industria prelucrătoare (-44 mii persoane), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică (-10 mii persoane), activităţile profesionale ştiinţifice şi tehnice şi intermedieri financiare (ambele în scădere de 8 mii persoane faţă de anul precedent). Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în administraţia publică (+ 50 mii persoane), învăţământ (+ 44 mii persoane), transport şi depozitare (+ 43 mii persoane), comerţ (+ 37 mii persoane).

În anul 2015, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,5 ore pe săptămână, în ușoară scădere față de 2014, când aceasta a fost de 38,9 ore pe săptămână.