Institutul Naţional de Statistică a anunţat miercuri că Produsul Intern Brut a crescut în trimestrul al treilea faţă de precedentele trei luni cu 1,8% în termeni reali, potrivit datelor provizorii ale INS, avansul, uşor sub cel de 1,9% anticipat iniţial, fiind susţinut de industrie şi informaţii şi comunicaţii, în timp ce la nouă luni PIB a urcat cu 2,8%.
Ca serie ajustată sezonier, Produsul intern brut estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 167,07 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,8% faţă de trimestrul anterior şi cu 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Ca serie brută, PIB a fost de 183,594 miliarde lei preţuri curente, mai mare cu 3,2% comparativ cu trimestrul III 2013.
Noile cifre
La nouă luni, Produsul Intern Brut estimat este de 496,298 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,1% faţă de perioada corespunzătoare din 2013. Ca serie brută PIB a ajuns la 469,213 miliarde lei, în urcare cu 2,8%, arată un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
Statistica a anunţat, totodată, o nouă modificare a estimării privind PIB în trimestrele anterioare, după revizuirea seriei brute conform Sistemului European de Conturi şi a seriei ajustate sezonier, astfel că PIB a scăzut în trimestrul doi cu 0,4% faţă de trimestrul I 2014 (iniţial, scăderea era anticipată la 0,3%) şi a crescut în trimestrul I 2014 cu 0,7% faţă de trimestrul IV 2013.
“Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în perioada 1.I-30.IX 2014, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2013, le-au avut: industria (+1,3%), cu o pondere de 30,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,2%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 15,3%”, se arată în comunicatul INS.
O contribuţie pozitivă au avut şi impozitele nete pe produs (0,3%), a căror pondere la formarea PIB a fost de 12% şi care au înregistrat o creştere a volumului cu 2,6%.
Reducerea volumului de activitate din construcţii, cu 3,1% a avut un impact negativ, contribuţia sa la creşterea PIB fiind de -0,2%. Intermedierile financiare şi asigurările au avut, de asemenea, o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,1%), ca urmare a scăderii volumului de activitate cu 2,8%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, cele mai importante contribuţii la creşterea economică au fost reprezentate de consumul gospodăriilor (3%), cu o pondere de 62,5% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 4,8%, respectiv exporturi (1%), consecinţă a creşterii cu 8,1% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu creşterea mai redusă a volumulului importurilor de bunuri şi servicii, cu 5,7%.
INS va anunţa la 14 ianuarie a doua variantă provizorie a datelor privind evoluţia PIB în trimestrul al treilea.
Ce arătau datele-semnal şi explicaţiile INS
La 14 noiembrie INS estima, prin datele-semnal, că economia a crescut cu 1,9% în cel de-al treilea trimestru comparativ cu trimestrul al doilea din acest an, serie ajustată sezonier, şi cu 2,8% pe primele nouă luni, cu 0,4 puncte procentuale peste avansul anual înregistrat în luna iunie. Datele revizuite ale Statisticii indicau că economia românească a evitat intrarea în recesiunea tehnică, întrucât PIB-ul din trimestrul întâi a urcat cu 0,5%, comparativ cu o scădere de 0,1% la ultima revizuire anunţată, în timp ce scădere din T2 a fost de numai 0,3%.
Preşedintele INS, Tudorel Andrei, a atras atenţia că analiza asupra revizuirii datelor PIB trebuie realizată în funcţie de cele două serii, brută şi ajustată sezonier.
“La seria brută, rectificările de valori nu sunt decât rezultatul introducerii unor noi surse de date şi, implicit, a modificării valorii dintr-un anumit trimestru. Pe serie desezonalizată, în schimb, analiza trebuie privită altfel, ea este formată din nişte valori abstracte, adică ce s-ar întâmpla într-o economie dacă am avea aceiaşi factori sezonieri. În aceste condiţii, în momentul când introducem o nouă valoare în cadrul seriei de date (respectiv valoarea PIB aferentă trimestrului al treilea – n.r.), practic se schimbă comportamentul seriei şi din acest motiv avem această volatilitate pe indicii la nivelul seriei desezonalizate pe trimestrele anterioare”, a explicat Tudorel Andrei miercuri, într-o conferinţă de presă.
Preşedintele INS a arătat că, în condiţiile unei creşteri economice de 5,4% în ultimul trimestru al anului trecut, pe serie brută, scăderea din trimestrul al doilea din acest an a “cântărit” şi mai mult în volatilitatea indicilor pe serie desezonalizată.
“Dacă veţi aduna valorile din patru trimestre pe serie brută, ele sunt aproximativ egale cu valorile adunate pe cele patru trimestre din seria desezonalizată, pe aceasta din urmă avem doar o rearanjare a PIB-ului total în decursul unui an”, a explicat şeful INS.
