La nivelul UE, din cele circa 5,1 milioane decese înregistrate în 2016, 609 mii au fost cauzate de boli coronariene care au generat atacuri de cord. Circa 87% dintre aceste decese (532, 4 mii) s-au produs în cazul persoanelor cu vârsta mai mare de 65 de ani. Eurostat a ajustat datele primare pentru comparabilitate, după mărimea și structura populației.
Pe întreaga Uniune, rata mortalității prin afecțiuni coronare s-a ridicat la 1.190 decese la 1 milion de locuitori în anul 2016 (pentru care avem cele mai recente date disponibile). Este o evoluție favorabilă, acest indicator fiind în scădere cu 14% față de nivelul din urmă cu cinci ani, când se ridica la 1.390 decese la 1 milion de locuitori.
De reținut, diferența de gen este foarte pronunțată în această materie, cu bărbații aflați sub un risc de aproape două ori mai mare de deces prin infarct decât femeile (1.620 decese la 1 milion de locuitori bărbații față de 870 decese la 1 milion de locuitori la 1 milion de locuitori femeile).
Cu 5.610 decese la 1 milion de locuitori, Lituania a consemnat cea mai mare rată a mortalității din atac de cord, urmată de Letonia (4.000 decese la 1 milion de locuitori) și Ungaria (3.670 decese la 1 milion de locuitori).
Țările baltice amintite mai sus au avut, totodată, și cea mai mare diferență de mortalitate specifică între bărbați și femei ( 2.950 în plus în cazul Letoniei și 2.650 în plus în cazul Letoniei). La polul opus, s-au situat Franța (470 cazuri la 1 milion de locuitori), Olanda (580 cazuri la 1 milion de locuitori) și Spania (640 cazuri la 1 milion de locuitori).
Cu 3.000 de decese la 1 milion de locuitori, România ocupă locul 5 în UE, cu un nivel de mortalitate specifică două ori și jumătate mai ridicat față de media UE. Există, însă, o diferență majoră față de țările care ne încadrează în clasament (primele nouă țări sunt foste state socialiste care au un nivel de dezvoltare sub media Uniunii).
Dacă privim cu atenție în partea opusă a clasamentului, observăm că țările de sorginte latină sunt plasate mult mai bine în raport cu media UE, nu doar Franța și Spania, dar și Portugalia ( cu nivel de dezvoltare ceva mai redus) sau Italia. Ceea ce, corelat cu poziționarea compactă exact pe dos a țărilor baltice, sugerează importanța factorului genetic, dincolo de condițiile de trai.
Cu alte cuvinte, ceea ce pare a ne fi salvat de la a domina și acest nedorit top european este rezistența intrinsecă. Nu abordarea socio-culturală balcanizată și nici măsurile luate în sectorul sanitar, puternic subfinanțat în materie de echipamente de bază gen defibrilatoare sau aparate de imagistică medicală.
În context, dată fiind și puternica incidență concentrată la categoria de persoane aflate după vârsta de pensionare, s-ar impune dirijarea cu prioritate a investițiilor făcute stat pentru aparatură și logistica menită să asigure o intervenție la timp în cazurile de atac de cord (mai degrabă decât spre creșteri de pensii ce nu ar mai putea fi încasate). Pentru reflecție, hai să facem la final o transformare simplă: 3.000 de cazuri la 1 milion de locuitori înseamnă 3 cazuri la 1.000 de locuitori.
Dacă 3 la mie vi se pare puțin, atunci ar trebui să ținem cont că 90% din cazuri se produc după vârsta de 65 de ani, unde se încadrează cam 16% din populație, ceea ce amplifică de aproape șase ori riscul de atac de cord. A cărui rată urcă spre 2 la sută sau 1 din 50 pentru fiecare an de viață la vârsta a treia. Pare a fi o loterie destul de riscantă.
*
Bolile aparatului circulator au constituit principala cauză de mortalitate în UE, cu un procentaj de 36% (circa 1,8 milioane de cazuri), urmate la mare distanță de cancer, cu 26% (1,3 milioane de cazuri). Ele au fost principala cauză deces în toate țările membre, mai puțin în Danemarca, Franța, Olanda și Marea Britanie, unde cancerul a fost principala afecțiune fatală.
Aceste două probleme, care acoperă mai mult de jumătate din riscul de deces, ar trebui să fie în atenția sistemului de asistență sanitară, de la prevenție și testări periodice pe grupe de risc și până la aparatură performantă dedicată și capacitate de intervenție rapidă (critică pentru atacurile de cord). Pentru referință, următoarele cauze de deces reprezintă 8% în cazul bolilor respiratorii, 5% accidente și câte 4% în cazul bolilor aparatului digestiv și bolilor sistemului nervos.
Urmărește-ne pe Google News
