Agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a UE, Horaţiu Radu, atrage atenţia reprezentanţilor mai multor instituţii ale statului român asupra trendului ascendent al întârzierilor în transpunerea legislaţiei europene în cea naţională, fapt ce expune statul român la posibilitatea de a-i fi impuse sancţiuni.
Posibila consecință – sancțiuni pecuniare
Potrivit unui comunicat al MAE, prima reuniune trimestrială a Grupului de Lucru Contencios UE (GLCUE) pe anul 2015 s-a desfăşurat, luni, sub coordonarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Răzvan-Horaţiu Radu, subsecretar de stat în cadrul Ministerului de Externe.
În deschiderea reuniunii, Agentul guvernamental a făcut o prezentare a activităţii de reprezentare desfăşurate în lunile ianuarie – martie 2015, atât în faţa Comisiei Europene, în cadrul acţiunilor în constatare a neîndeplinirii obligaţiilor (proceduri de infringement), cât şi în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Totodată, Horaţiu Radu a atras atenţia reprezentanţilor instituţiilor participante că, deşi numărul total de acţiuni este în scădere, există un trend ascendent al întârzierilor în transpunere (mai multe acţiuni în etapa avizului motivat pentru care nu au fost adoptate măsurile naţionale de transpunere), cu consecinţe grave, prin expunerea statului român la posibilitatea de a îi fi impuse sancţiuni pecuniare.
În acest sens, el a solicitat reprezentanţilor instituţiilor membre ale grupului de lucru să ia măsurile necesare pentru transpunerea legislaţiei UE restante, în scopul clasării acţiunilor declanşate.
Bilanțul întârzierilor
Potrivit Ministerului de Externe, Agentul guvernamental gestionează în prezent 52 de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, dintre care 51 în fază precontencioasă şi o acţiune în fază contencioasă.
În ceea ce priveşte cele 51 de acţiuni aflate în faza precontencioasă, 29 privesc transpunerea sau aplicarea incorectă a dreptului UE, iar 22 vizează necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a directivelor.
De la data aderării şi până în prezent, România nu a suferit nicio condamnare în faţa CJUE pentru neîndeplinirea obligaţiilor de stat membru.
În ceea ce priveşte cererile având ca obiect pronunţarea unor decizii preliminare (art. 267 TFUE), în perioada ianuarie – 20 aprilie 2015, România a formulat observaţii scrise în două cereri preliminare şi a susţinut pledoarii în cinci cereri preliminare, toate formulate de instanţe naţionale.
Potrivit comunicatului MAE, Guvernul român a formulat anul acesta o cerere introductivă pentru anularea parţială a Deciziei de excludere de la finanţarea anumitor cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) şi al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).
Grupul de Lucru Contencios UE este un grup interministerial permanent format din reprezentanţi ai tuturor ministerelor, dar şi ai altor instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, constituit în vederea asigurării unei cooperări interinstituţionale eficiente în pregătirea reprezentării României înaintea Curții de Justiție a UE.
