Inflatie anuala de 7,96, fata de o tinta de 3,5% plus minus un punct procentual. In luna decembrie, inflatia a urcat la 0,53%, urmare a cresterii semnificative a preturilor la produsele alimentare(+0,76%) si produsele nealimentare (+0,55%, cu aproape toata majorarea data de scumpirea combustibililor).
Cifrele pot parea mici, dar, in termeni anualizati, decembrie a marcat o inflatie de 6,5% pe total, 9,5% la produse alimentare si 6,8% la cele nealimentare.Rezultatul ar fi fost si mai slab, daca nu ar fi tinuta in frau evolutia tarifelor la servicii (doar 0,04% lunar si 0,5% pe an), urmare a usoarei imbunatari a cursului de schimb ce afecteaza factura telefonica.
Cresterea preturilor a fost de 6% in medie pe tot anul si de 8% pe final de an
Pe intreg anul 2010, indicele pre]urilor de consum a urcat pe final de an in apropierea pragului de opt procente (7,97% in asa-numita valoare “instant” decembrie la decembrie trecut). Din punct de vedere al evolutiei preturilor pe intregul an 2010 , rata medie mobila (ultimele 12 luni raportate la cele 12 luni anterioare lor) a fost de doar 6,1%. explicatia consta in ruptura introdusa la mijlocul anului de majorarea TVA de la 19% la 24%, ale carei efecte s-au propagat numai in al doilea semestru. Numai mentinerea neschimbata a preturilor reglementate a evitat traversarea pragului de opt procente pentru indicele general al preturilor.
Tinta a fost estimata corect in principiu. Produsele volatile, piata externa si fiscalitatea au dus la ratarea ei
Desi ceva mai tehnic, ar fi utila prezentarea unei succesiuni de ajustari ale indicelui preturilor de consum (IPC), facuta de statistica oficiala pentru scopuri de analiza, dar trecuta indeobste cu vederea.
Astfel, IPC pe decembrie 2010 este de 0,53%, dar total IPC exclusiv bauturi alcoolice si tutun urca la 0,57%, total IPC exclusiv produse cu preturi reglementate se duce la 0,63%, pentru ca total IPC exclusiv combustibili sa coboare la 0,33%, total IPC exclusiv legume, fructe, oua, combustibili si produse cu preturi reglementate la 0,23%. Valoarea finala de ajustare, total IPC exclusiv legume, fructe, oua, combustibili si produse cu preturi reglementate, bauturi si tutun a fost de 0,25%.
Astfel, oarecum paradoxal, tinta de inflatie fixata de BNR (3% pentru 2011 si 2012) a fost corect estimata principial, in sensul ca, pe partea ce a tinut propriu-zis de evolutiile interne din economie – fara preturi volatile foarte dificil de anticipat ( legume, fructe, oua), fără influente preponderent externe ( combustibili) si fără decizii de crestere a fiscalitatii – cresterea preturilor a ajuns in ultima luna din 2010 la 3,04%, echivalentul anual al asa-numitului indicator CORE 2 ajustat.
Echilibrul – neapreciat pana il pierdem
Desigur, valoarea reala din 2010 a fost de aproape 8% si performanta tehnica mentionata nu incalzeste cu nimic romanii nevoiti sa scoata mai multi bani din buzunare, dar inchipuiti-va ce s-ar fi intamplat daca cele cinci procente suplimentare induse din cauzele mentionate s-ar fi adaugat la o valoare inca si mai mare a inflatiei de baza.
BNR putea forta compensarea, macar partiala, a efectelor negative pe cresterea preturilor, dar ar fi compromis suplimentar sansele de reluare a cresterii si ar fi indus o austeritate inca si mai pronuntata. Cat despre un nivel mai scazut prin aprecierea nominala a leului, aceasta ar fi afectat exporturile si ar fi aruncat in aer deficitul de cont curent.
Balansul intre costurile pe termen scurt si beneficiile pe termen lung a fost mentinut in zona rezonabila a echilibrelor macroeconomice. Pare abstract dar hai sa ne gandim la un scenariu cu euro spre 6 lei si rate majorate cu 50%, combinat cu o inflatie de doua cifre.
Topul scumpirilor cu efect in inflatie
Pentru a vedea unde s-a concentrat majorarea preturilor, dincolo de avansul difuz generalizat, am calculat influentele maxime, pe baza ponderilor din cosul de consum. Iata cum se prezinta topul:
Top scumpiri cu efect pe IPC
Pe primul loc in topul scumpirilor se afla tutunul, cu o scumpire de 26,34% [I un efect direct de 1,25% din PIB, urmat de legume ( 22,48%, sI, respectiv, 0,81%) si energie (9,39% si, respectiv, 0,72%).
La acestea se adauga un pluton de mijlocul clasamentului, format din paine, situata pe aceeasi pozitie cu serviciile de apa si canal (0,37%), ulei comestibil(0,33%), servicii de telefonie (0,30%), fructe (0,29%) si carne (0,27%). Toate aceste cifre se pot compara cu totalul de 7,97% dat de statistica oficiala.
De aici s-ar putea pune si unele intrebari de genul:
1.De unde provine majorarea facturilor la telefonie din moment ce cursul a ramas aproape neschimbat ?
2.Ce este cu vesnica scumpire a serviciilor de apa si canal, fara acoperire in prestatiile oferite ?
3.Valorile mari de pe zona alimentara au intrat in atentia Consiliului Concurentei ?
In fine, ar fi si vesti bune pentru noi/proaste pentru eventualele scuze de la anul, in cazul neatingerii tintei de inflatie:
1.accizele la tutun deja si-au epuizat in cea mai mare parte efectul inflationist
2.volatilitatea de la legume si fructe pleaca de la o baza deja ridicata
3.Punctul 2 este valabil si pentru telefonie si pentru apa si canal
4.TVA -ul nu prea mai are unde sa se duca I(suntem la 24% iar 25% e maxim in UE)
Urmărește-ne pe Google News
