Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna martie 2019 cu 0,49%, valoare semnificativ mai mică decât în lunile precedente dar mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,29%).
Astfel, inflaţia anuală a urcat la pragul de patru procente, adică la limita superioară a intervalului estimat de BNR pentru primul trimestru al anului. De reţinut, însă, creşterea preţurilor aflate sub influenţa politicii monetare a fost de 0,27%, sub cea din luna precedentă.
Ca valoare medie anuală ( martie 2018 – februarie 2019 raportat la cele 12 luni anterioare), inflaţia a scăzut uşor, la 4,4%, valoare sub cea de 4,63% consemnată la finalul anului trecut. INS a comunicat şi valoarea medie a indicelui armonizat al preţurilor de consum IAPC la nivelul de 4,1%, cu observaţia importantă că valoarea de moment a urcat la 4,2%.
Influenţele importante în sensul creşterii preţurilor pe luna martie au venit din partea combustibililor ( în urma evoluţiilor de pe pieţele internaţionale), a legumelor şi conservelor de legume (+2,84%, din nou cu cartoful în rol principal, la +4,41% şi +26,33% de la începutul anului !) şi pe segmentul de tutun şi ţigări (+1,55%, după creşterea accizelor).
Iată care sunt categoriile de produse din coşul de consum care au generat patru şeptimi din inflaţia pe luna martie 2018:
De remarcat şi faptul că efectul pe IPC venit din zona de fructe şi conserve din fructe a fost limitat la doar 0,02%, după ce majorarea de 4,50% de la citrice şi alte fructe meridionale a fost parţial contrabalansată de reducerea cu 2,10% consemnată la fructe proaspete.
A treia componentă a trio-ului preţurilor volatile în afară de legume şi fructe, ouăle, a înregistrat o ieftinire cu cinci procente, de unde o influenţă de -0,03% pe IPC.
Dincolo de efectul conjunctural nefavorabil destul de puternic negativ venit pe partea de preţuri volatile şi legate de conjunctura internaţională sau de evoluţia taxării locale, trebuie remarcat, totuşi, şi o majorare difuză la diverse produse alimentare, precum pâinea (+0,45%), zahărul (+0,58%) şi laptele (+0,22%), sau nealimentare precum medicamentele (+0,41%), mobila (+0,27%) sau îmbrăcămintea (+0,21%).
În aşteptarea inversării influenţelor pe partea de preţuri volatile şi de combustibili, politica monetară a rămas constantă iar indicatorul aflat sub influenţa ei, respective CORE 2 ajustat, a coborât la o valoare rezonabilă, similară cu cea din luna septembrie 2018, înainte de revenirea inflaţiei în coridorul-ţintă.
Chiar dacă adăugăm jumătatea de punct procentual apărută în plus faţă de valoarea centrală de prognoză a BNR din februarie 2019, pentru următoarele trimestre ar urma să asistăm la scădere a inflaţiei în T2 în coridorul-ţintă de 2,5% plus/minus 1%, ajutată de efectul de bază în lunile aprilie şi mai. Adevărata provocare va fi limitarea revenirii spre jumătatea superioară a intervalului-ţintă în T4 2018 şi T1 2020.
Atenţie însă, o serie de influenţe negative s-au manifestat deja. S-a epuizat, după doar trei luni din 2019, peste două treimi (2,13%) din spaţiul de creştere a preţurilor prevăzut pentru întreg anul (3%).
Ceea ce ar impune o limitare drastică în politica de creştere a veniturilor şi o corelare mult mai bună cu performanţa economică reală.
Urmărește-ne pe Google News
