Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult›
28.11.2019
Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult›
28.11.2019
Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult›
28.11.2019
Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult›
28.11.2019

Inflaţia rămâne peste 4% – revenirea spre 3% se amână pentru cel mai devreme T2 din 2020
de Marin Pana , 12.6.2019
Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna mai 2019 cu 0,46%, valoare aproape identică cu cea din aceeaşi lună a anului anterior (+0,47%). Astfel, inflaţia anuală a rămas peste pragul de patru procente şi a scăzut nesemnificativ, la 4,10% (4,4% după metodologia IAPC).
Creşterea preţurilor aflate sub influenţa politicii monetare s-a redus ceva mai clar, de la 0,42% la 0,38%, dar rămâne îngrijorătoare.
Ca valoare medie anuală ( mai 2018 – aprilie 2019 raportat la cele 12 luni anterioare), inflaţia a scăzut uşor, la 4,2%, valoare sub cea de 4,63% consemnată la finalul anului trecut. INS a comunicat şi valoarea medie a indicelui armonizat al preţurilor de consum IAPC, utilizat pentru comparaţii la nivel european, la nivelul de 4,1%.
Influenţele importante în sensul creşterii preţurilor pe luna aprilie au venit din partea produselor alimentare (+0,79%). 90% din scumpirea acestora s-a regăsit în majorarea preţurilor la cartori (+17,33% şi +55,27% de la începutul anului !!), carne ( doar +0,95% dar la o pondere foarte mare în coşul de consum, cu +1,94% la carnea de porc) şi fructe (+2,49% la cele proaspete şi +2,68% la citrice şi fructe meridionale).
Creşterea preţurilor la combustibili a dat mai mult de jumătate din majorarea, altimiteri moderată ( doar +0,20%) a preţurilor la produsele nealimentare. În schimb, s-au mişcat semnificativ şi peste media general tarifele la servicii (+0,51%). Pe scurt, peste trei sferturi din creşterea indicelui de preţuri consemnată per total a venit de la şapte grupe ce însumează doar ceva mai mult de un sfert din coşul de consum.
Indicatorul CORE 2 ajustat, aflat sub influent politicii monetare, a scăzut la 0,38%, după ce urcase în luna precedentă la cea mai mare valoare din ultimele 12 luni (+0,42%). Valoarea rămnâne sensibil sub inflaţia lunară dar îngrijorător, în termeni anualizaţi, faţă de limita superioară a intervalului pentru ţintirea inflaţiei (3,5%).
După doar cinci luni trecute din 2019, s-a ajuns la un nivel al creşterii preţurilor de 3,22%, valoare care a spulberat prognozele oficiale făcută pentru finalul de an. Atât ale CNSP (iniţial 2,8% în iarnă, revizuit timid la 3,2% în primăvară), cât şi cele ale BNR ( 3%, revizuit mult mai prudent la 4,2%). Chiar şi aşa, mai sunt şapte luni din 2019 în care majorările de preţuri să se înghesuie în mai puţin de 1%, ceea ce apare ca aproape imposibil în lipsa unor măsuri drastice.
Din păcate, urmează două luni în care efectul de bază va fi net defavorabil. Valorile înregistrate în anul 2018 şi care vor fi înlocuite cu valori din 2019 în calculul inflaţiei anuale sunt de doar +0,02% pentru luna iulie şi -0,48% pentru luna iulie. De-abia în intervalul august – octombrie avem şanse reale să reintrăm cu inflaţia sub 4%, dar pe final de an lucrurile se vor complica din nou.