Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare creştere din ultimele douăsprezece luni.
Prin cumularea cu efectul de bază defavorabil (preţurile scăzuseră în septembrie 2016 cu 0,11% faţă de luna precedentă), indicele de inflaţie anuală a crescut brusc, de la +1,15% la +1,77%.
Cea mai importantă contribuţie directă la această evoluţie a avut-o majorarea cu 2,19% a preţurilor la combustibili ( grupă cu pondere mare în coşul de consum), majorare care va continua de altfel, odată cu creşterea accizei suplimentare aplicate la carburanţi. Dar nu acesta este singurul motiv pentru care inflaţia de la grupa de mărfuri nealimentare ( +0,54%) a depăşit media general (+0,50%).
Sub efectul veniturilor în creştere semnificativă acordate populaţiei, preţurile au început să se mişte perceptibil în sus la câteva categorii importante de produse, precum confecţii (+0,61%), îmbrăcăminte (+0,57%) şi încălţăminte din piele (+0,57%). De reţinut şi modificarea mica dar la o grupă mare ca pondere în consum, unde preţurile ar trebui să fie, în principiu stabile: +0,14% la tutun şi ţigări.
Tot un avans de 0,54% s-a înregistrat şi la grupa de produse alimentare, unde cea mai importantă componentă, cea de carne şi produse din carne s-a situate per total la +0,53%, cu vârfuri de +0,61% la carnea de porcine şi +0,60% la preparate din carne. Şi alte grupe au început să urce semnificativ, cu +0,46% la lapte şi produse lactate, +0,41% la pâine şi +0,22% la pâine.
După cum anticipam acum o lună, efectul produselor cu preţuri volatile ( aşa-numita categorie „legume-fructe-ouă”) s-a inversat şi a generat o cincime din inflaţia lunară. Asta după ce legumele şi conservele de legume au avansat cu 2,61% ( frânate doar de ieftinirea preţului cartofilor cu aproape opt procente, dar, atenţie mare, şi această tendinţă se va inversa) iar ouăle cu +4,16%, deşi fructele şi conservele din fructe au înregistrat o scădere de aproape un procent.
Cea mai mica valoare a inflaţiei pe grupele mari din IPC s-a consemnat la servicii, care s-au scumpit cu „doar” 0,32%, după ce valorile colectate de INS au arătat avansuri tot mai susţinute la igienă şi cosmetică (0,61%), îngrijire medicală(+0,45%) şi eterna majorare discretă de la apă, canal şi salubritate (+0,46%), toate aceste grupe cu majorări de aproape trei procente sau mai mari de la începutul acestui an. Lor li s-a adăugat majorarea pe bază de curs valutar în care sunt calculate a serviciilor de telefonie (+0,44%).
Fapt semnificativ, indicatorul CORE 2, adică partea din inflaţie aflată sub acţiunea politicii monetare, a crescut brusc până la 0,35%, mai mult decât dublu faţă de luna precedentă, cea mai mare valoare din ultimele 12 luni şi destul de clar în afara ţintei de inflaţie urmărite de banca centrală dacă se face anualizarea acestei valori (cam 4,5% faţă de 2,5% +/- 1%).
Deocamdată, rata MEDIE a inflaţiei pe ultimele 12 luni a rămas la +0,4% după metodologia naţională şi a urcat la +0,5% potrivit indicelui IAPC, armonizat la nivelul UE. În continuare, valorile relative reduse ale inflaţiei din anul precedent vor fi înlocuite de unele mai ridicate în lunile care vin iar media se va duce spre valoarea la zi.
Liniştea de dinaintea furtunii
Suntem acum exact în perioada de acalmie de dinaintea furtunii, în care vedem cum s-au acumulat pe cer nori negri, ştim că va ploua şi va bate vântul şi încercăm să ne adăpostim. Deocamdată, spre surpriza celor care au uitat că preţurile nu sunt aproape perfect stabile într-o economie de piaţă, precizăm că datele statistice ale INS ne arată că am revenit ( pe o altă structură) la preţurile din 2013.
Dar tot pentru reflecţie personală, supunem atenţiei şi evoluţia inflaţiei din cei cei patru ani de dinaintea celor patru ani în care preţurile au rămas pe loc la nivelul indicelui general ( pe bază de reduceri IREPETABILE de scăderi de taxe). Urmăriţi-le cu atenţie, pentru că, aşa cum se spune, istoria se poate repeta relativ uşor şi o face o cu o precizie ce arată cum unii nu învaţă mai nimic din trecut:
Inutil să mai atragem atenţia celor care vizează creşteri cât mai mari de venituri, ceea ce interesează nu sunt banii ci ceea ce se poate cumpăra cu ei. Care depinde nu doar de numărul lor dar şi de creşterile de preţuri. Ce se duc, cam prea repede (de unde şi anumite măsuri tehnice ale BNR, care în loc să fie lăsată să-şi facă treaba principal este hărţuită sistematic pentru diverse chestiuni insignifiante în raport cu stabilitatea preţurilor şi economia naţională), peste prognoza de 1,9% pentru finalul de an. Atenţie, suntem deja la 1,8%, deşi nu am inclus încă majorările de la electricitate, gaze naturale şi căldură, şi nici toată scumpirea de la carburanţi.
