Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a urcat în luna iunie 2020 cu 0,79% față de luna precedentă dar s-a menținut cu 0,46% sub nivelul din urmă cu 12 luni, potrivit datelor communicate de INS.
Deocamdată, este o veste destul de bună pentru păstrarea sub control a creșterii prețurilor, deoarece sectorul industrial este cel care dă tonul în întreaga economie.
De reținut, însă, dacă evoluțiile de moment au fost similare pe piața internă și pe piața externă și în linie cu mediile consemnate atât la nivelul UE cât și în Zona Euro (+0,7% față de luna precedent), raportat la situația de la mijlocul anului trecut, scăderea consemnată pe total industrie la noi a fost semnificativ mai redusă decât media UE (-3,4%) sau Zona Euro (-3,7%).
Pe marile grupe industriale, trebuie subliniat că reducerea prețurilor s-a concentrat foarte puternic pe segmental industriei energetice (indice anual de creștere de -9,81%, dar, atenție mare, o creștere de 4,73% față de luna precedentă), în timp ce creșterea cea mai mare, înregistrată pe segmentul bunurilor de capital, s-a mai temperat în luna iunie 2020, sincron cu scăderea pe domeniul bunurilor intermediare, unde avem și foarte multe exporturi.
La produsele finite, creșterea prețurilor s-a păstrat la valori mai însemnate decât ar sugera media, ceea ce înseamnă că nivelul moderat al indicelui prețurilor industrial per total se va reflecta mai puțin la populație. Tendințele inflaționiste se pot manifesta imediat ce se va produce o creștere a veniturilor și o schimbare a sentimentului consumatorilor, încă mai reținuți în a face noi achiziții într-o perioadă de criză.
Din perspectiva poziționării pe piața unică, dacă se ia ca referință indicele de preț pentru anul 2015, România figurează pe luna iunie 2020 cu cea mai mare creștere a prețurilor producției industriale pentru piața internă pe total industrie, alături de Ungaria (+10,2%). În urma noastră apar Suedia (+9,3%, urmare a devalorizării coroanei), Polonia (+8,1%) și Bulgaria (+7,2%), la o medie UE de doar +1,4% iar a Zonei Euro de +0,5%.
Dacă se exclude energia, Ungaria trece în fața noastră, cu un un spectaculos +18,3% față de, totuși, +13% în cazul României, la ceva distanță în urmă fiind poziționate Suedia (+10,7%), Letonia (+8,6%), Polonia (+7,7%) și Bulgaria (+6,6%, Malta cu +9,8% este mai puțin semnificativă). Media UE fiind 4,1% iar cea a Eurozonei de +3,4%.
Aceste date ridică probleme de competitivitate și de gestiune a deficitelor externe, expandate până la limita recomandată pentru contul curent și cu un grad de acoperire a importurilor cu exporturile de mărfuri redus la nivelul crizei din 2009. La care se adaugă și factorul imprevizibil al evoluției prețurilor la energie pe plan mondial, cele care au și determinat avansul IPPI pe luna iunie.
