Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la -2,01% în mai 2020, potrivit datelor publicate de INS. La prima vedere, ar fi o veste bună pentru păstrarea sub control a creșterii prețurilor, deoarece sectorul industrial este cel care dă tonul în întreaga economie.
Cu toate acestea, nivelul încasărilor bugetare va avea de suferit deoarece facturile emise urmează să aibă o valoare semnificativ mai redusă pentru aceleași produse. Iar asta nemaipunând la socoteală scăderea producției în sine, ca volum realizat.
Această ajustare puternică a „inflației industriale” a fost realizată în proporții similare pe piața internă și pe piața externă, cu observația că nivelul pe aceasta din urmă a fost mai redus cu circa un punct procentual. Ceea ce face din piața externă un factor suplimentar de acțiune în sensul reducerii prețurilor.
Propagarea în economie și efectul asupra indicilor de prețuri se vor vedea mai bine în lunile următoare, cu o diminuare a deflatorului PIB aparent favorabilă pentru limitarea scăderii economice care va fi calculată în termeni reali și o reducere ceva mai puțin vizibilă la nivelul indicelui prețurilor de consum pentru populație.
Situație foarte diversă pe marile grupe industriale
Pe marile grupe industriale, trebuie subliniat că reducerea prețurilor s-a concentrat foarte puternic pe segmentul industriei energetice (indice anual de creștere cu totul excepțional situat la -16,53% și o scădere de -1,97% față de luna precedentă), în timp ce creșterile s-au păstrat pe niveluri net diferite la bunuri de capital (+5,26%), bunuri de uz curent (+3,74%) și bunuri de folosință îndelungată (+1,97%).
Industria bunurilor intermediare, utilizate pe lanțurile de producție pentru obținerea produselor finite care au rămas destul de clar în teritoriul pozitiv de inflație, a stagnat la nivelul prețurilor. Practic, contrar indicelui general care arată o ieftinire a producției industriale în ansamblu, avem de-a face cu o tendință de creștere, ținută în frâu prin ieftinirea energiei și controlul strict al costurilor cu subansamble.
Dincolo de traversarea cu mai mult sau mai puțin succes a crizei economice și consecințelor sale, la revenirea economică va trebui să fim atenți la declanșarea unor tendințe inflaționiste latente, mascate acum de nivelul redus artificial al costurilor cu energia. Factor predominant extern, la a cărui evoluție viitoare suntem și noi foarte sensibili.
Tocmai evoluția în scădere a prețurilor față de estimările anterioare crizei și diminuarea inerentă crizei a încasărilor bugetare recomandă prudență în politica de venituri și de acordare a unor beneficii sociale suplimentare. Dimensionate pentru o perioadă de inflație situată la nivel optim și de creștere economică robustă, ceea ce nu este cazul în prezent.
