miercuri

27 martie, 2024

Aderare la Euro

Termenii și necunoscutele ecuației spre elita monetară europeană

11 iulie, 2014

Valoarea inflației anuale a scăzut până la valoarea cu totul excepțională de 0,66%, după ce prețurile s-au redus în luna iunie 2014 cu 0,27%. Am asistat în ultimele 12 luni la o adevărată ”topire” a indicelui prețurilor de consum pe o traiectorie abruptă. Respectiv la scăderea acestuia de la 5,37% în iunie 2013 până la 0,66% în iunie 2014.

Media anuală a inflației a ajuns astfel la 1,7% după metodologia națională de ponderare și la doar 1,5% după cea europeană. Ceea ce ne permite mai mult ca sigur îndeplinirea criteriului de la Maastricht referitor la inflație (media celor mai bune performanțe din trei state membre plus 1,5%, medie care ar trebui să fie egală cu zero; datele oficiale pentru statele membre vor fi anunțate de Eurostat peste o săptămână).

De remarcat faptul că cea mai mare contribuție la reducerea generală a prețurilor a venit conjunctural din partea produselor cu prețuri volatile (așa-numita grupă legume-fructe-ouă). Acestea au dat o influență de -0,24% per total IPC. Dacă li se adaugă cele -0,03% influență venite pe filiera reducerii tarifelor la telefonie ( legate de evoluția favorabilă a cursului euro/leu) se obține exact valoarea inflației lunare pe iunie 2014.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Deși s-au ieftinit cu 9,43% în raport cu luna precedentă, deja celebrii cartofi ( cu o pondere de doar 0,60% în coșul de consum) au contribuit cu mai puțin de o treime la reducerea prețurilor generată la grupa legume. Restul a venit de la alte legume și conserve de legume (mai puțin fasolea, care s-a scumpit). Și fructele proaspete s-au scumpit cu 0,43%, reducerea de ansamblu a grupei fiind datorată ieftinirii semnificative a citricelor și altor fructe meridionale (-2,49%).

De notat că a continuat scăderea prețurilor la ulei comestibil (-0,65% față de mai și -4,67% de la finalul anului trecut) și zahăr (-0,85% și, respectiv -3,36%). Indicele CORE 2, aflat sub influența politicii monetare a BNR, a intrat mai adânc în teritoriul negativ (-0,10%, după -0,06% în luna anterioară).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Pe segmentul de mărfuri nealimentare, scumpirile au fost mici dar cvasiprezente. De la 0,09% la țigări și +0,17% la combustibili, produse cu ponderi relativ mari în cheltuielile de consum, și până la 0,12% la confecții sau 0,25% la încălțăminte. Singura scădere notabilă de prețuri față de luna precedentă au înregistrat-o autoturismele, aproape în linie cu evoluția cursului euro/leu (-0,64% față de 0,66%).

Privind raportul dintre creșterea prețurilor interne în intervalul ianuarie-iunie, de doar 0,31%, și creșterea de 2,89% a monedei naționale în raport cu euro, se poate observa că, de fapt, prețurile au continuat să se majoreze destul de semnificativ în viitoarea monedă euro, adică cu peste două procente și jumătate în decursul ultimelor cinci luni.


De aceea, a fost nevoie de mai puțini lei pentru achiziționarea anumitor mărfuri și servicii iar desfacerea pe piața românească a devenit mai atractivă. Mai important, odată cu creșterea generală a veniturilor, a devenit tot mai atractivă obținerea de profit comercial prin vânzarea unor cantități sporite către mai mulți clienți cu bani și nu a unor cantități limitate către clienți cu mulți bani.

Dacă ne referim strict la alimente, deja destul de scumpe după standardele europene, acestea nu au făcut altceva decât să aibă tendința de a-și păstra prețurile exprimate în euro, la fel ca autoturismele sau casele. Ceea ce, pe fondul unei monede naționale suficient de puternice, exprimă o racordare treptată de facto la Zona Euro.

Inflația anuală va reveni la valori ceva mai mari

Reducerea rapidă a inflației a fost remarcabilă dar urmează trei luni în care valorile lunare negative la care se raportează performanța curentă vor fi foarte greu de reeditat. Mai mult, septembrie 2013 a beneficiat punctual de pe urma aplicării TVA la pâine (-0,57% la o influență de -0,69% dată de ieftinirea pâinii, altminteri am fi avut un IPC lunar de +0,12%).

Ori, o măsură de acest tip nu poate fi luată decât o singură dată pentru o anumită categorie de produse și cu maximă precauție față de încasările bugetare. În ultimul trimestru din 2014, va trebui să fim atenți la procesul de stabilizare a IPC la o valoare apropiată de fundamentele reale ale economiei, care țin de productivitatea muncii, politica de venituri și politica fiscală.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

După prima jumătate a acestui an, creșterea generală a prețurilor a fost de 1,17%. Ceea ce lasă, pentru următoarele șase luni, un spațiu destul de generos pentru creșterea prețurilor până la ținta de 2,5%. Atenție însă, cea mai recentă prognoză a BNR indică un nivel de 3,3% al inflației pentru finalul acestui an. Ceea ce înseamnă că, dincolo de euforia de moment, trebuie să fim atenți la eventuale derapaje.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.”Am asistat în ultimele 12 luni la o adevărată ”topire” a indicelui prețurilor de consum pe o traiectorie abruptă.”
    Nu, IPC-ul a crescut in ultimele 12 luni, s-a topit doar crestera lui, ca medie mobila pe 12 luni. Ca sunt si luni de scadere, asa e…dar sunt „compensate”
    „Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna iunie 2014 faţă de mai 2014 este 99,73%, iar faţă de iunie
    2013 este 100,66%. ”
    http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/ipc/a14/ipc06r14.pdf
    O mica scapare,( enervanta, pentru ca avem precedentul Voinea, care incurca deflatia si dezinflatia ca la Verdun)
    2.”Aplicarea dispoziţiilor Tratatului
    În ceea ce priveşte „rata medie a inflaţiei, în cursul unei perioade de un an înaintea examinării”, rata inflaţiei se calculează pe baza variaţiei înregistrate de ultima medie anuală disponibilă a indexului armonizat al preţurilor de consum (IAPC), comparativ cu media anuală anterioară.
    Sintagma „a cel mult trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilităţii preţurilor”, utilizată pentru definirea valorii de referinţă, se aplică utilizând media aritmetică neponderată a ratei inflaţiei înregistrate în cele trei ţări cu cele mai mici rate ale inflaţiei, cu excepţia cazului în care există valori extreme. Evoluţia preţurilor dintr-o ţară poate fi considerată a fi o valoare extremă dacă rata inflaţiei din această ţară este semnificativ mai scăzută decât cele consemnate de celelalte state membre, ca urmare a acumulării unor factori specifici fiecărei ţări (pentru mai multe detalii, a se vedea Raportul de convergenţă 2010 al BCE).”
    Bun, care sunt exceptiile? Desi se iau in calcil si inflatii negative raportul nu stabileste o formula foarte clara, dupa mine.
    http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201005ro.pdf
    Probabil ca Grecia , cu o deflatie de 1,4% nu se ia in calcul,dar Bulgaria cu deflatie de 1%(ma refer doar la valori medii anuala)Cipru(deflatie 0.4 si Letonia cu inflatie 0,2% ar fi baza. Ar da ca cele 3 tari cu cele mai bune performante in stabilitatae poreturilor au o medie de -o,4%. la o medie ue de 1,1% a UE. Adica insasi Uniunea este la limita…fiind la 1,5% distanta de cele 3 performere. Iar noi nu ne-am incadra, decat la o medie de zero
    Bun , am folosit datele pe mai…oricum criteriile se caculeaza pe datele cu 1 an inaintea aderarii, mai avem mult pana atunci.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.”Am asistat în ultimele 12 luni la o adevărată ”topire” a indicelui prețurilor de consum pe o traiectorie abruptă.”
    Nu, IPC-ul a crescut in ultimele 12 luni, s-a topit doar crestera lui, ca medie mobila pe 12 luni. Ca sunt si luni de scadere, asa e…dar sunt „compensate”
    „Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna iunie 2014 faţă de mai 2014 este 99,73%, iar faţă de iunie
    2013 este 100,66%. ”
    http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/ipc/a14/ipc06r14.pdf
    O mica scapare,( enervanta, pentru ca avem precedentul Voinea, care incurca deflatia si dezinflatia ca la Verdun)
    2.”Aplicarea dispoziţiilor Tratatului
    În ceea ce priveşte „rata medie a inflaţiei, în cursul unei perioade de un an înaintea examinării”, rata inflaţiei se calculează pe baza variaţiei înregistrate de ultima medie anuală disponibilă a indexului armonizat al preţurilor de consum (IAPC), comparativ cu media anuală anterioară.
    Sintagma „a cel mult trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilităţii preţurilor”, utilizată pentru definirea valorii de referinţă, se aplică utilizând media aritmetică neponderată a ratei inflaţiei înregistrate în cele trei ţări cu cele mai mici rate ale inflaţiei, cu excepţia cazului în care există valori extreme. Evoluţia preţurilor dintr-o ţară poate fi considerată a fi o valoare extremă dacă rata inflaţiei din această ţară este semnificativ mai scăzută decât cele consemnate de celelalte state membre, ca urmare a acumulării unor factori specifici fiecărei ţări (pentru mai multe detalii, a se vedea Raportul de convergenţă 2010 al BCE).”
    Bun, care sunt exceptiile? Desi se iau in calcil si inflatii negative raportul nu stabileste o formula foarte clara, dupa mine.
    http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201005ro.pdf
    Probabil ca Grecia , cu o deflatie de 1,4% nu se ia in calcul,dar Bulgaria cu deflatie de 1%(ma refer doar la valori medii anuala)Cipru(deflatie 0.4 si Letonia cu inflatie 0,2% ar fi baza. Ar da ca cele 3 tari cu cele mai bune performante in stabilitatae poreturilor au o medie de -o,4%. la o medie ue de 1,1% a UE. Adica insasi Uniunea este la limita…fiind la 1,5% distanta de cele 3 performere. Iar noi nu ne-am incadra, decat la o medie de zero
    Bun , am folosit datele pe mai…oricum criteriile se caculeaza pe datele cu 1 an inaintea aderarii, mai avem mult pana atunci.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: