Inflația anuală – la minim excepțional și încadrată în criteriile de la Maastricht. Urmează revenirea

Valoarea inflației anuale a scăzut până la valoarea cu totul excepțională de 0,66%, după ce prețurile s-au redus în luna iunie 2014 cu 0,27%. Am asistat în ultimele 12 luni la o adevărată ”topire” a indicelui prețurilor de consum pe o traiectorie abruptă. Respectiv la scăderea acestuia de la 5,37% în iunie 2013 până la 0,66% în iunie 2014.

Media anuală a inflației a ajuns astfel la 1,7% după metodologia națională de ponderare și la doar 1,5% după cea europeană. Ceea ce ne permite mai mult ca sigur îndeplinirea criteriului de la Maastricht referitor la inflație (media celor mai bune performanțe din trei state membre plus 1,5%, medie care ar trebui să fie egală cu zero; datele oficiale pentru statele membre vor fi anunțate de Eurostat peste o săptămână).

De remarcat faptul că cea mai mare contribuție la reducerea generală a prețurilor a venit conjunctural din partea produselor cu prețuri volatile (așa-numita grupă legume-fructe-ouă). Acestea au dat o influență de -0,24% per total IPC. Dacă li se adaugă cele -0,03% influență venite pe filiera reducerii tarifelor la telefonie ( legate de evoluția favorabilă a cursului euro/leu) se obține exact valoarea inflației lunare pe iunie 2014.

Deși s-au ieftinit cu 9,43% în raport cu luna precedentă, deja celebrii cartofi ( cu o pondere de doar 0,60% în coșul de consum) au contribuit cu mai puțin de o treime la reducerea prețurilor generată la grupa legume. Restul a venit de la alte legume și conserve de legume (mai puțin fasolea, care s-a scumpit). Și fructele proaspete s-au scumpit cu 0,43%, reducerea de ansamblu a grupei fiind datorată ieftinirii semnificative a citricelor și altor fructe meridionale (-2,49%).

De notat că a continuat scăderea prețurilor la ulei comestibil (-0,65% față de mai și -4,67% de la finalul anului trecut) și zahăr (-0,85% și, respectiv -3,36%). Indicele CORE 2, aflat sub influența politicii monetare a BNR, a intrat mai adânc în teritoriul negativ (-0,10%, după -0,06% în luna anterioară).

Pe segmentul de mărfuri nealimentare, scumpirile au fost mici dar cvasiprezente. De la 0,09% la țigări și +0,17% la combustibili, produse cu ponderi relativ mari în cheltuielile de consum, și până la 0,12% la confecții sau 0,25% la încălțăminte. Singura scădere notabilă de prețuri față de luna precedentă au înregistrat-o autoturismele, aproape în linie cu evoluția cursului euro/leu (-0,64% față de 0,66%).

Privind raportul dintre creșterea prețurilor interne în intervalul ianuarie-iunie, de doar 0,31%, și creșterea de 2,89% a monedei naționale în raport cu euro, se poate observa că, de fapt, prețurile au continuat să se majoreze destul de semnificativ în viitoarea monedă euro, adică cu peste două procente și jumătate în decursul ultimelor cinci luni.

De aceea, a fost nevoie de mai puțini lei pentru achiziționarea anumitor mărfuri și servicii iar desfacerea pe piața românească a devenit mai atractivă. Mai important, odată cu creșterea generală a veniturilor, a devenit tot mai atractivă obținerea de profit comercial prin vânzarea unor cantități sporite către mai mulți clienți cu bani și nu a unor cantități limitate către clienți cu mulți bani.

Dacă ne referim strict la alimente, deja destul de scumpe după standardele europene, acestea nu au făcut altceva decât să aibă tendința de a-și păstra prețurile exprimate în euro, la fel ca autoturismele sau casele. Ceea ce, pe fondul unei monede naționale suficient de puternice, exprimă o racordare treptată de facto la Zona Euro.

Inflația anuală va reveni la valori ceva mai mari

Reducerea rapidă a inflației a fost remarcabilă dar urmează trei luni în care valorile lunare negative la care se raportează performanța curentă vor fi foarte greu de reeditat. Mai mult, septembrie 2013 a beneficiat punctual de pe urma aplicării TVA la pâine (-0,57% la o influență de -0,69% dată de ieftinirea pâinii, altminteri am fi avut un IPC lunar de +0,12%).

Ori, o măsură de acest tip nu poate fi luată decât o singură dată pentru o anumită categorie de produse și cu maximă precauție față de încasările bugetare. În ultimul trimestru din 2014, va trebui să fim atenți la procesul de stabilizare a IPC la o valoare apropiată de fundamentele reale ale economiei, care țin de productivitatea muncii, politica de venituri și politica fiscală.

După prima jumătate a acestui an, creșterea generală a prețurilor a fost de 1,17%. Ceea ce lasă, pentru următoarele șase luni, un spațiu destul de generos pentru creșterea prețurilor până la ținta de 2,5%. Atenție însă, cea mai recentă prognoză a BNR indică un nivel de 3,3% al inflației pentru finalul acestui an. Ceea ce înseamnă că, dincolo de euforia de moment, trebuie să fim atenți la eventuale derapaje.