vineri

26 aprilie, 2024

16 octombrie, 2018

Unul dintre reactoarele CNE Crenavodă

Realizarea Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă poate asigura crearea a 19.000 de locuri de muncă în industria nuclerară din România, dacă se vor lua măsuri instituţionale concrete de susținere a investițiilor şi de atragere de capital, potrivit Forumul Atomic Roman – ROMATOM.

„Industria nucleară orizontală din Romania poate asigura un număr semnificativ de locuri de muncă, estimat la 19.000 la momentul implementării proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, în mare parte cu calificare înaltă”, spune Gheorge Lucaciu, director executiv al ROMATOM, într-un comunicat al organizaţiei, emis marţi.

Asigurarea forţei de muncă în domeniu „trebuie să constituie un obiectiv în sine al strategiei energetice naţionale, inclusiv identificarea instrumentelor posibil a fi promovate pentru retenţia acestei forţe de muncă”, a completat oficialul citate de Agerpres.


ROMATOM, asociaţia companiilor şi instituţiilor care lucrează în domeniul nuclear din România, a trimis Ministerului Energiei un set de propuneri şi comentarii de îmbunătăţire a Strategiei Energetice a României 2018-2030, aflată în consultare publică.

Dintre propunerile şi comentariile ROMATOM se remarcă:

  • realizarea unui „plan de măsuri instituţionale care să traseze cadrul concret de susţinere a investiţiilor, atragere de capital, dezvoltarea unor mecanisme echilibrate pe piaţa de energie pentru sursele de energie cu emisii reduse de carbon”;
  • includerea în strategie a unor măsuri concrete pentru susţinerea şi dezvoltarea industriei nucleare orizontale din România, oferind industriei o perspectivă pe termen lung, în contextul creşterii economice durabile.
  • necesitatea de a „se menține, „astfel, interesul companiilor de a se certifica în acest domeniu și de a dezvolta produse și servicii specifice proiectelor nucleare, dar și interesul tinerilor pentru a urmă o carieră în industria nucleară”.

„Multe dintre industriile orizontale se încadrează în grupa tehnologiilor de vârf, generează valoare adaugată peste media economiei şi au potenţialul de a antrena alte industrii pe lanţul de valoare adăugată”, spune documentul citat.

  • orientarea cercetării „spre partea aplicativă a domeniului (dezvoltare tehnologică și inovare), precum și creșterea rolului cercetării din centrele universitare, în conformitate cu strategiile și politicile europene” (…) „Cercetarea aplicativă este zona care contribuie pe termen scurt la creșterea competitivității.
  • elaborarea unei abordări strategice privind tehnologiile energetice avute în vedere în perioada de după 2030, dar care trebuie abordate și prefigurate, împreună cu măsurile de susținere a acestora, încă din perioada 2018-2030 (…), în vederea facilitării dezvoltării tehnologice și inovării pe termen lung, a accesării fondurilor europene”.

ROMATOM dă ca exemplu proiectul demonstratorului de generație IV Alfred dezvoltat în cooperare internațională de RATEN-ICN Pitești, care „reprezintă un potențial de dezvoltare tehnologică a României.”


Organizația consideră că propunerile sale sunt în mare majoritate aplicabile întregii industrii şi cercetări din energetica românească, apreciind că este necesară atragerea tuturor asociaţiilor industriale şi profesionale din energie în finalizarea „Strategiei energetice a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050”.

Forumul Atomic Roman – ROMATOM este o uniune neguvernamentală, nonprofit şi apolitica reprezentativă la nivel naţional, formată din persoane juridice române şi străine implicate în producerea de energie electrică şi termică prin procese nucleare. A fost constituită în 10 ianuarie 2001, de 14 companii cu capital privat sau de stat, precum și două asociaţii non-guvernamentale. În prezent, ROMATOM numără 34 de membri.

Strategia energetică în dezbatere

Cea mai recentă strategie energetică a României estimează investiţii totale în domeniu „între 15 și 30 de miliarde de euro pentru perioada 2018-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 de miliarde de euro”

Strategia are opt obiective, respectiv 4 proiecte de investiții asumate:

  • finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
  • realizarea Hidrocentralei cu acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
  • realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari;
  • realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole (județul Teleorman).

Obiectivele strategice sunt:

  • energie curată și eficiență energetică;
  • asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
  • protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  • piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  • modernizarea sistemului de guvernanță energetică;
  • creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane;
  • România, furnizor regional de securitate energetică;
  • creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: