Estonia este un exemplu despre cât de capricioasă poate deveni independența energetică. Altădată exportatoare netă de energie, pe baza petrolului de șist și a cărbunelui, Estonia importă acum jumătate din energia necesară. Criza energetică a dus prețul mediu al electricității cu 345% mai sus în 2021.
Totuși, consumul privat a crescut cu 10%, potrivit companiei de transport estoniene Elering, citată de televiziunea publică ERR.
Estonia era independentă energetic în urmă cu 10 ani. Era singura ţară din lume care folosea petrolul de şist și cărbunele, ambele căzute în dizgrație în Uniunea Europeană, în acord cu politica de mediu a acesteia.
Acum aproximativ jumătate din necesarul de energie este importat din Finlanda, care la rândul său este dependentă de energia din Suedia.
Capriciile (in)dependenței energetice
Cererea a crescut în Germania şi Danemarca, astfel încât nu rămâne suficientă electricitate pentru regiune, arată Kalev Kallemets, CEO al companiei Fermi Energia, citat de Euractiv și Digi 24.
Autoritatea estoniană de concurență a avertizat încă din noiembrie că , din cauza creșterii dependenței de importuri, reţeaua națională de electricitate slăbește, ceea ce provoacă îngrijorări și pe termen lung, potrivit ERR.
Ca și în cazul României, absența de noi capacități de producție, dublată de declinul industriei de şisturi bituminoase pe care se bazează ţara, vor face Estonia și mai dependentă de importuri. Șara abia a încpeut să instaleze turbine eoliene.
Între timp, inflaţia a ajuns la maximul ușltimilor 20 de ani, 12,5% în decembrie.
