fbpx

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Încă o Strategie energetică a României: Hidrocentrală în Teleorman, printre singurele 4 obiective asumate. Reacții ale experților

de Razvan Diaconu , Adrian N. Ionescu 20.9.2018

Cea mai recentă strategie energetică a României  estimează investiţii totale în domeniu „între 15 și 30 de miliarde de euro pentru perioada 2018-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 de miliarde de euro”.

Strategia identifică „investiții substanțiale ce sunt necesare pentru modernizarea și retehnologizarea sistemului energetic românesc în următorii 15 ani”, potrivit proiectului pus în dezbatere publică, joi, de Ministerul Energiei.

Strategia Energetică are opt obiective, respectiv:

  • energie curată și eficiență energetică;
  • asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
  • protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  • piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  • modernizarea sistemului de guvernanță energetică;
  • creșterea calității învățământului în domeniul  energiei și formarea continuă a resursei umane;
  • România, furnizor regional de securitate energetică;
  • creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Pentru atingerea acestor obiective, ministerul propune patru investiţii strategice de interes naţional, „repere fixe şi obligatorii în programarea strategică; toate celelalte măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor strategice vor fi operaționalizate plecând de la premisa realizării proiectelor de investiţii strategice de interes național”.

Cele patru investiţii sunt:

  • finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
  • realizarea Hidrocentralei cu Acumulare  prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
  • realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari;
  • realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole (județul Teleorman)

Primele reacții

Cele patru „investiții strategice de interes național” nu au la bază o fundamentare bazată pe optimizarea costurilor, ci sunt doar asumate politic, fără susținerea unei modelări economice.

Ele sunt asumate fără nici un fel de condiționări de eficiență economică, fără detalierea impactului lor asupra pieței și a costurilor pentru consumatorul final de energie”, a declarat expertului Radu Dudău, director al Energy Policy Group.

„Este foarte bine că, în sfârşit, începe dezbaterea publică a noi strategii”, a spus şi un alt expert, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.

De altfel, experții consultați de cursdeguvernare.ro  au relevat de mai multă vreme că orice zi în care politica energetică a României ”curge” pe lângă o strategie coerentă de dezvoltare și integrare e o nouă zi de improvizație și de ape tulburi.

„O strategie nu are nevoie de punere în context, ci de punere în aplicare”, remarca Vasile Iuga, la acea vreme senior adviser PwC România, cu ocazia Conferinței cursdeguvernare.ro „Cu strategia pe masă: România în ecuația energetică europeană și impactul asupra industriei. Politicile adecvate”.

România nu are numai „un potențial uriaș de îmbunătățire a eficienței energetice”, ci și vulnerabilități, în special la capitolele guvernanță, transparență și decizie”, spunea atunci Răzvan Nicolescu, iar strategia actuală nu răspunde convingător acestor provocări.

Finanțare incertă

Capitolul „Asigurarea resurselor financiare”, noua strategie invocă:

  • „utilizarea capitalului privat și/sau de stat,
  • programele de investiții europene – fonduri structurale și cel pentru investiții strategice (care este de așteptat să fie prelungit până în anul 2020 și suplimentat),
  • programele băncilor de investiții și de dezvoltare (BEI, berd etc.),
  • parteneriatele public-private, respectiv schemele de investiții precum cele de tip ESCO pentru creșterea eficienței energetice a imobilelor,
  • veniturile bugetare asociate licitațiilor pentru permisele de emisii aferente sistemului ETS, pe care le estimează la „miliarde de euro”

„Statul poate defini și mecanisme de sprijin pentru anumite tipuri de investiții, precum cele de garantare a veniturilor”, mai spune documentul.

Descărcați AICI Proiectul Strategiei energetice a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050

Alte detalii – consumuri, capacități

Consumul brut de energie al României a scăzut semnificativ după 1990, ajungând în 2015 la 377 TWh, echivalentul a circa 19 MWh per capita, iar consumul final de energie a fost 254 TWh, reiese din Strategia Energetică.

Consumul brut de energie în anul 2030 este estimat să crească la 394 TWh, iar cererea de energie finală la 300 TWh. Consumul resurselor energetice ca materie primă urmează să crească cu 35%, în timp ce consumul și pierderile aferente sectorului energetic vor scădea cu 4 TWh.

Evoluţia cererii de energie, pe sectoare de activitate

Rezultatele unor modelări arată o creştere a producţiei de energie din surse nucleare de la 17,4 TWh în 2030,  la 23,2 TWh în 2035. O creștere la 29 TWh va fi înregistrată pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,6% din totalul surselor de energie primară care vor alcătui mixul energetic în anul 2030.

Energia produsă din cărbune va înregistra 15,8TWh și va avea o pondere de 20,6%. O creștere de 1,9% va înregistra producția de energie electrică din hidrocarburi, cca. 14,5 TWh.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Florin Pogonaru cere programă și testare serioasă a competențelor digitale ale elevilor

Mariana Bechir

Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, a cerut Ministerului Educației testarea reală a competențelor digitale dobândite de elevi. În opinia sa, evaluarea… Mai mult

Europa

Acționarii principali ai OMV vor schimbări la vârf pentru a controla mai bine conducerea executivă

Adrian N Ionescu

Principalii acționari ai OMV vor să înlocuiască o parte dintre membrii consiliului de supravehere ai companiei cu specialişti care pot reacționa cu argumente solide la… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen: Polonia şi Ungaria ar trebui să se adreseze CJUE în problema statului de drept, nu să blocheze bugetul

Iulian Soare

Polonia şi Ungaria ar trebui să se adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a contesta mecanismul ce leagă accesul la fondurile europene… Mai mult

Europa

În sfârșit: Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria în prezidențialele SUA

Adrian N Ionescu

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat miercuri pe Joe Biden pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale americane, printr-un mesaj citat de presa de stat chineză… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a atras 8,5 mld. euro prin a treia emisiune de obligaţiuni suverane ale UE, pentru Programul SURE

Adrian N Ionescu

A treia emisiune de obligaţiuni realizată miercuri de Comisia Europeană a fost suprasubscrisă de peste 13 ori și s-a încheiat cu atragerea unor resurse de… Mai mult

Stiri

Don McGillivray – Director adjunct, direcția Calitatea mediului și Economia Circulară, guvernul scoțian: În Scoția, la sistemele de garanție-returnare participă și magazinele online

Raluca Florescu

„În Scoția, colectăm în prezent jumătate din recipientele cu băuturi. Obiectivul este ca, după primii trei ani de implementare a sistemului de garanție-returnare, să ajunge… Mai mult

Europa

Strategia farmaceutică pentru Europa, adoptată – măsuri pentru a asigura medicamente inovatoare și accesibile financiar

Iulian Soare

Comisia Europeană a adoptat miercuri Strategia farmaceutică pentru Europa, un dcument ce stabilește acțiunile necesare pentru a asigura medicamente inovatoare şi accesibile financiar, sprijinirea competitivităţii… Mai mult