Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

La obiect

România campioană: mai mult la consum decât la rezultate economice

România s-a situat pe primul loc în UE la creșterea volumului din comerțul cu amănuntul în luna iulie 2019. Potrivit datelor publicate de Eurostat, avansul… Mai mult

06.09.2019

La obiect

Numărul prezentărilor la Camera de Gardă – echivalentul a mai mult de un sfert din locuitori. Din total, 20% nu sunt urgențe

Peste cinci milioane de prezentări au fost înregistrate anul trecut la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) sau Compartimentele de Primiri Urgențe (CPU), conform Raportului 2018… Mai mult

05.09.2019

Cronicile

Încă o Strategie energetică a României: Hidrocentrală în Teleorman, printre singurele 4 obiective asumate. Reacții ale experților

de Razvan Diaconu , Adrian N. Ionescu 20.9.2018

Cea mai recentă strategie energetică a României  estimează investiţii totale în domeniu „între 15 și 30 de miliarde de euro pentru perioada 2018-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 de miliarde de euro”.

Strategia identifică „investiții substanțiale ce sunt necesare pentru modernizarea și retehnologizarea sistemului energetic românesc în următorii 15 ani”, potrivit proiectului pus în dezbatere publică, joi, de Ministerul Energiei.

Strategia Energetică are opt obiective, respectiv:

  • energie curată și eficiență energetică;
  • asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
  • protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  • piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  • modernizarea sistemului de guvernanță energetică;
  • creșterea calității învățământului în domeniul  energiei și formarea continuă a resursei umane;
  • România, furnizor regional de securitate energetică;
  • creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Pentru atingerea acestor obiective, ministerul propune patru investiţii strategice de interes naţional, „repere fixe şi obligatorii în programarea strategică; toate celelalte măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor strategice vor fi operaționalizate plecând de la premisa realizării proiectelor de investiţii strategice de interes național”.

Cele patru investiţii sunt:

  • finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
  • realizarea Hidrocentralei cu Acumulare  prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
  • realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari;
  • realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole (județul Teleorman)

Primele reacții

Cele patru „investiții strategice de interes național” nu au la bază o fundamentare bazată pe optimizarea costurilor, ci sunt doar asumate politic, fără susținerea unei modelări economice.

Ele sunt asumate fără nici un fel de condiționări de eficiență economică, fără detalierea impactului lor asupra pieței și a costurilor pentru consumatorul final de energie”, a declarat expertului Radu Dudău, director al Energy Policy Group.

„Este foarte bine că, în sfârşit, începe dezbaterea publică a noi strategii”, a spus şi un alt expert, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.

De altfel, experții consultați de cursdeguvernare.ro  au relevat de mai multă vreme că orice zi în care politica energetică a României ”curge” pe lângă o strategie coerentă de dezvoltare și integrare e o nouă zi de improvizație și de ape tulburi.

„O strategie nu are nevoie de punere în context, ci de punere în aplicare”, remarca Vasile Iuga, la acea vreme senior adviser PwC România, cu ocazia Conferinței cursdeguvernare.ro „Cu strategia pe masă: România în ecuația energetică europeană și impactul asupra industriei. Politicile adecvate”.

România nu are numai „un potențial uriaș de îmbunătățire a eficienței energetice”, ci și vulnerabilități, în special la capitolele guvernanță, transparență și decizie”, spunea atunci Răzvan Nicolescu, iar strategia actuală nu răspunde convingător acestor provocări.

Finanțare incertă

Capitolul „Asigurarea resurselor financiare”, noua strategie invocă:

  • „utilizarea capitalului privat și/sau de stat,
  • programele de investiții europene – fonduri structurale și cel pentru investiții strategice (care este de așteptat să fie prelungit până în anul 2020 și suplimentat),
  • programele băncilor de investiții și de dezvoltare (BEI, berd etc.),
  • parteneriatele public-private, respectiv schemele de investiții precum cele de tip ESCO pentru creșterea eficienței energetice a imobilelor,
  • veniturile bugetare asociate licitațiilor pentru permisele de emisii aferente sistemului ETS, pe care le estimează la „miliarde de euro”

„Statul poate defini și mecanisme de sprijin pentru anumite tipuri de investiții, precum cele de garantare a veniturilor”, mai spune documentul.

Descărcați AICI Proiectul Strategiei energetice a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050

Alte detalii – consumuri, capacități

Consumul brut de energie al României a scăzut semnificativ după 1990, ajungând în 2015 la 377 TWh, echivalentul a circa 19 MWh per capita, iar consumul final de energie a fost 254 TWh, reiese din Strategia Energetică.

Consumul brut de energie în anul 2030 este estimat să crească la 394 TWh, iar cererea de energie finală la 300 TWh. Consumul resurselor energetice ca materie primă urmează să crească cu 35%, în timp ce consumul și pierderile aferente sectorului energetic vor scădea cu 4 TWh.

Evoluţia cererii de energie, pe sectoare de activitate

Rezultatele unor modelări arată o creştere a producţiei de energie din surse nucleare de la 17,4 TWh în 2030,  la 23,2 TWh în 2035. O creștere la 29 TWh va fi înregistrată pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,6% din totalul surselor de energie primară care vor alcătui mixul energetic în anul 2030.

Energia produsă din cărbune va înregistra 15,8TWh și va avea o pondere de 20,6%. O creștere de 1,9% va înregistra producția de energie electrică din hidrocarburi, cca. 14,5 TWh.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.9.2018

Lăsați un comentariu


Europa

SUA au câștigat disputa în dosarul Airbus, Trump este pregătit să impună UE tarife de miliarde

Iulian Soare

Statele Unite au primit aprobare să impună produselor UE tarife suplimentare în valoare totală de miliarde de euro ca despăgubire pentru subvențiile ilegale acordate gigantului… Mai mult

Stiri

Liderii de business se așteaptă ca automatizarea să dezvolte forța de muncă cu 27% în următorii trei ani – studiu Deloitte

Razvan Diaconu

Liderii de business se așteaptă ca soluțiile de automatizare precum roboții, sistemele care pot învăța (machine learning) și procesarea limbajului natural să dezvolte forța de… Mai mult

Stiri

Marii bancheri ai lumii discută cu Facebook despre moneda Libra

Iulian Soare

Reprezentanții băncilor centrale ale lumii vor cere luni detalii de la cei ai Facebook privind criptomoneda Libra, pe care proprietarul celei mai mari rețele sociale… Mai mult

Stiri

O nouă serie de titluri de stat pentru populație, scadențe la 1, 2 și 3 ani

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) lansează, luni, o nouă serie de emisiuni de titluri de stat pentru populație în cadrul programului Tezaur, dar lipsește cea pe… Mai mult

Stiri

Înregistrarea pentru votul din Diaspora s-a încheiat: 41.003 persoane s-au înscris pentru vot prin corespondență

Vladimir Ionescu

Doar 41.003 de români din străinătate s-au înscris, pentru a vota prin corespondență la alegerile prezidențiale. Până duminică noapte, termenul limită pentru înregistrare, alți 38.944… Mai mult

Europa

Bruxelles ia în calcul noi taxe energie, pentru combaterea schimbărilor climatice

Iulian Soare

Uniunea Europeană ia în considerare introducerea unor noi taxe în domeniul energiei pentru ca Blocul comunitar să îşi atingă mai uşor ţintele în domeniul combaterii… Mai mult

Stiri

Declin drastic al forței de muncă potențiale – Patronatele cer eliminarea plafoanelor pentru importul de lucrători

Mariana Bechir

Rezervele posibile de forță de muncă ale României se restrâng drastic din cauza scăderii naturale a populației, a îmbătrânirii accelerate a acesteia și a emigrării,… Mai mult