La obiect

Inflaţia, afectată de preţurile producţiei industriale. Industria energetică la 12,6%

Discret dar persistent, s-a dezvoltat un fenomen care alimentează reaprinderea inflaţiei. Producţia industrială care a contribuit cu 23,7% la formarea PIB şi cu 1% din… Mai mult

07.04.2019

Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Evenimentul

Ziua în care marii aliați ai României au pus o presiune fără precedent pe guvernul Dragnea – Tăriceanu, pentru salvarea legilor justiției

Mobilizare fără precedent a instituțiilor europene și a mai multor state-partenere ale României care au avertizat miercuri guvernul să nu modifice prin OUG legile justiției.… Mai mult

03.04.2019

Cronicile

Încă o Strategie energetică a României: Hidrocentrală în Teleorman, printre singurele 4 obiective asumate. Reacții ale experților

de Razvan Diaconu , Adrian N. Ionescu 20.9.2018

Cea mai recentă strategie energetică a României  estimează investiţii totale în domeniu „între 15 și 30 de miliarde de euro pentru perioada 2018-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 de miliarde de euro”.

Strategia identifică „investiții substanțiale ce sunt necesare pentru modernizarea și retehnologizarea sistemului energetic românesc în următorii 15 ani”, potrivit proiectului pus în dezbatere publică, joi, de Ministerul Energiei.

Strategia Energetică are opt obiective, respectiv:

  • energie curată și eficiență energetică;
  • asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
  • protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  • piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  • modernizarea sistemului de guvernanță energetică;
  • creșterea calității învățământului în domeniul  energiei și formarea continuă a resursei umane;
  • România, furnizor regional de securitate energetică;
  • creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Pentru atingerea acestor obiective, ministerul propune patru investiţii strategice de interes naţional, „repere fixe şi obligatorii în programarea strategică; toate celelalte măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor strategice vor fi operaționalizate plecând de la premisa realizării proiectelor de investiţii strategice de interes național”.

Cele patru investiţii sunt:

  • finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
  • realizarea Hidrocentralei cu Acumulare  prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
  • realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari;
  • realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole (județul Teleorman)

Primele reacții

Cele patru „investiții strategice de interes național” nu au la bază o fundamentare bazată pe optimizarea costurilor, ci sunt doar asumate politic, fără susținerea unei modelări economice.

Ele sunt asumate fără nici un fel de condiționări de eficiență economică, fără detalierea impactului lor asupra pieței și a costurilor pentru consumatorul final de energie”, a declarat expertului Radu Dudău, director al Energy Policy Group.

„Este foarte bine că, în sfârşit, începe dezbaterea publică a noi strategii”, a spus şi un alt expert, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.

De altfel, experții consultați de cursdeguvernare.ro  au relevat de mai multă vreme că orice zi în care politica energetică a României ”curge” pe lângă o strategie coerentă de dezvoltare și integrare e o nouă zi de improvizație și de ape tulburi.

„O strategie nu are nevoie de punere în context, ci de punere în aplicare”, remarca Vasile Iuga, la acea vreme senior adviser PwC România, cu ocazia Conferinței cursdeguvernare.ro „Cu strategia pe masă: România în ecuația energetică europeană și impactul asupra industriei. Politicile adecvate”.

România nu are numai „un potențial uriaș de îmbunătățire a eficienței energetice”, ci și vulnerabilități, în special la capitolele guvernanță, transparență și decizie”, spunea atunci Răzvan Nicolescu, iar strategia actuală nu răspunde convingător acestor provocări.

Finanțare incertă

Capitolul „Asigurarea resurselor financiare”, noua strategie invocă:

  • „utilizarea capitalului privat și/sau de stat,
  • programele de investiții europene – fonduri structurale și cel pentru investiții strategice (care este de așteptat să fie prelungit până în anul 2020 și suplimentat),
  • programele băncilor de investiții și de dezvoltare (BEI, berd etc.),
  • parteneriatele public-private, respectiv schemele de investiții precum cele de tip ESCO pentru creșterea eficienței energetice a imobilelor,
  • veniturile bugetare asociate licitațiilor pentru permisele de emisii aferente sistemului ETS, pe care le estimează la „miliarde de euro”

„Statul poate defini și mecanisme de sprijin pentru anumite tipuri de investiții, precum cele de garantare a veniturilor”, mai spune documentul.

Descărcați AICI Proiectul Strategiei energetice a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050

Alte detalii – consumuri, capacități

Consumul brut de energie al României a scăzut semnificativ după 1990, ajungând în 2015 la 377 TWh, echivalentul a circa 19 MWh per capita, iar consumul final de energie a fost 254 TWh, reiese din Strategia Energetică.

Consumul brut de energie în anul 2030 este estimat să crească la 394 TWh, iar cererea de energie finală la 300 TWh. Consumul resurselor energetice ca materie primă urmează să crească cu 35%, în timp ce consumul și pierderile aferente sectorului energetic vor scădea cu 4 TWh.

Evoluţia cererii de energie, pe sectoare de activitate

Rezultatele unor modelări arată o creştere a producţiei de energie din surse nucleare de la 17,4 TWh în 2030,  la 23,2 TWh în 2035. O creștere la 29 TWh va fi înregistrată pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,6% din totalul surselor de energie primară care vor alcătui mixul energetic în anul 2030.

Energia produsă din cărbune va înregistra 15,8TWh și va avea o pondere de 20,6%. O creștere de 1,9% va înregistra producția de energie electrică din hidrocarburi, cca. 14,5 TWh.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD mută podul peste Dunăre la Zimnicea, în PPP – memorandum aprobat în ședința de guvern

Razvan Diaconu

Guvernul a aprobat în ședința de joi un Memorandum privind construirea unui pod peste Dunăre, între Zimnicea – Svishtov. Guvernul susține că podul se va… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat schema de ajutor pentru construirea celor 1.000 de grădinițe cu profil sportiv

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat joi o hotărâre privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis privind construirea, amenajarea şi dotarea a 1.000 de grădiniţe cu profil… Mai mult

Stiri

Tudorel Toader: Îi prezint premierului demisia, nu voi pleca până nu va fi numit următorul ministru

Vladimir Ionescu

Tudorel Toader a declarat joi că va avea în cursul serii o nouă întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, căreia îi va înmâna demisia din postul… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a Chinei depășește așteptările

Alexandra Pele

Creșterea economică a Chinei a fost de 6,4% în primul trimestru din acest an, peste așteptările analiștilor, media prognozelor din piață fiind de 6,2%, ușor… Mai mult

Stiri

„Politica energetică a Kremlinului ca instrument de influenţă” – Raport EFOR

Adrian N Ionescu

  Marile investiții în exploatarea gazelor naturale din platforma continentală românească a Mării Negre pierd din prioritate lună de lună, potrivit dezbaterilor experţilor prezenţi, joi,… Mai mult

Stiri

ICCJ informează CCR: În UE, doar Austria are la nivelul Curţii Supreme completuri specializate pe corupţie

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis la Curtea Constituțională, în argumentarea punctului său de vedere referitor la specializarea completurilor de judecată, un răspuns… Mai mult

Stiri

PSD vrea să extindă la 5 ani mandatul aleșilor locali – proiect de lege depus la Senat

Vladimir Ionescu

Primarii, consilierii locali și consilierii județeni trebuie să aibă un mandat de 5 ani, la fel ca Președintele țării, se arată într-un proiect de lege… Mai mult