La obiect

Statul a accelerat împrumuturile în mai și iunie ca să recupereze sumele pierdute la începutul anului din cauza ”ordonanței lăcomiei”

Statul a împrumutat în prima jumătate a acestui an echivalentul a peste 38,8 miliarde de lei, peste jumătate din necesar, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe… Mai mult

01.07.2019

Chestiunea

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.… Mai mult

01.07.2019

Interviu

Învățăturile celor două femei care construiesc un spital de stat, către cei care se luptă cu statul ca să construiască orice lucru bun

Textul de mai jos e o sumă de mici fragmente din interviu apărut în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la… Mai mult

30.06.2019

Evenimentul

G20 – Întâlnirile cruciale: Cei mai puternici lideri conduc fronturile războiului comercial. Tranșeele marilor bănci centrale

Riscurile războiului comercial dintre marile puteri economice ale lumii impun nota dominantă a summit-ului șefilor celor mai puternice 20 de țări ale lumii, care a… Mai mult

28.06.2019

Cronicile

Încă o Strategie energetică a României: Hidrocentrală în Teleorman, printre singurele 4 obiective asumate. Reacții ale experților

de Razvan Diaconu , Adrian N. Ionescu 20.9.2018

Cea mai recentă strategie energetică a României  estimează investiţii totale în domeniu „între 15 și 30 de miliarde de euro pentru perioada 2018-2030, cu o estimare centrală de aproximativ 20 de miliarde de euro”.

Strategia identifică „investiții substanțiale ce sunt necesare pentru modernizarea și retehnologizarea sistemului energetic românesc în următorii 15 ani”, potrivit proiectului pus în dezbatere publică, joi, de Ministerul Energiei.

Strategia Energetică are opt obiective, respectiv:

  • energie curată și eficiență energetică;
  • asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
  • protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  • piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  • modernizarea sistemului de guvernanță energetică;
  • creșterea calității învățământului în domeniul  energiei și formarea continuă a resursei umane;
  • România, furnizor regional de securitate energetică;
  • creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Pentru atingerea acestor obiective, ministerul propune patru investiţii strategice de interes naţional, „repere fixe şi obligatorii în programarea strategică; toate celelalte măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor strategice vor fi operaționalizate plecând de la premisa realizării proiectelor de investiţii strategice de interes național”.

Cele patru investiţii sunt:

  • finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
  • realizarea Hidrocentralei cu Acumulare  prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești;
  • realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari;
  • realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole (județul Teleorman)

Primele reacții

Cele patru „investiții strategice de interes național” nu au la bază o fundamentare bazată pe optimizarea costurilor, ci sunt doar asumate politic, fără susținerea unei modelări economice.

Ele sunt asumate fără nici un fel de condiționări de eficiență economică, fără detalierea impactului lor asupra pieței și a costurilor pentru consumatorul final de energie”, a declarat expertului Radu Dudău, director al Energy Policy Group.

„Este foarte bine că, în sfârşit, începe dezbaterea publică a noi strategii”, a spus şi un alt expert, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.

De altfel, experții consultați de cursdeguvernare.ro  au relevat de mai multă vreme că orice zi în care politica energetică a României ”curge” pe lângă o strategie coerentă de dezvoltare și integrare e o nouă zi de improvizație și de ape tulburi.

„O strategie nu are nevoie de punere în context, ci de punere în aplicare”, remarca Vasile Iuga, la acea vreme senior adviser PwC România, cu ocazia Conferinței cursdeguvernare.ro „Cu strategia pe masă: România în ecuația energetică europeană și impactul asupra industriei. Politicile adecvate”.

România nu are numai „un potențial uriaș de îmbunătățire a eficienței energetice”, ci și vulnerabilități, în special la capitolele guvernanță, transparență și decizie”, spunea atunci Răzvan Nicolescu, iar strategia actuală nu răspunde convingător acestor provocări.

Finanțare incertă

Capitolul „Asigurarea resurselor financiare”, noua strategie invocă:

  • „utilizarea capitalului privat și/sau de stat,
  • programele de investiții europene – fonduri structurale și cel pentru investiții strategice (care este de așteptat să fie prelungit până în anul 2020 și suplimentat),
  • programele băncilor de investiții și de dezvoltare (BEI, berd etc.),
  • parteneriatele public-private, respectiv schemele de investiții precum cele de tip ESCO pentru creșterea eficienței energetice a imobilelor,
  • veniturile bugetare asociate licitațiilor pentru permisele de emisii aferente sistemului ETS, pe care le estimează la „miliarde de euro”

„Statul poate defini și mecanisme de sprijin pentru anumite tipuri de investiții, precum cele de garantare a veniturilor”, mai spune documentul.

Descărcați AICI Proiectul Strategiei energetice a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050

Alte detalii – consumuri, capacități

Consumul brut de energie al României a scăzut semnificativ după 1990, ajungând în 2015 la 377 TWh, echivalentul a circa 19 MWh per capita, iar consumul final de energie a fost 254 TWh, reiese din Strategia Energetică.

Consumul brut de energie în anul 2030 este estimat să crească la 394 TWh, iar cererea de energie finală la 300 TWh. Consumul resurselor energetice ca materie primă urmează să crească cu 35%, în timp ce consumul și pierderile aferente sectorului energetic vor scădea cu 4 TWh.

Evoluţia cererii de energie, pe sectoare de activitate

Rezultatele unor modelări arată o creştere a producţiei de energie din surse nucleare de la 17,4 TWh în 2030,  la 23,2 TWh în 2035. O creștere la 29 TWh va fi înregistrată pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,6% din totalul surselor de energie primară care vor alcătui mixul energetic în anul 2030.

Energia produsă din cărbune va înregistra 15,8TWh și va avea o pondere de 20,6%. O creștere de 1,9% va înregistra producția de energie electrică din hidrocarburi, cca. 14,5 TWh.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.9.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Marea Britanie / A început construcția primului campus permanent de F-35 americane din Europa

Razvan Diaconu

Un proiect în valoare de 205 milioane de dolari, în urma căruia Baza Aeriană Lakenheath a Royal Air Force este pregătită să găzduiască două escadroane… Mai mult

Europa

UE adoptă măsuri punitive împotriva Turciei din cauza exploatării ilegale a zăcămintelor off-shore în largul Ciprului

Iulian Soare

Bruxelles-ul va impune măsuri punitive împotriva Turciei din cauza activităţilor de explorare a zăcămintelor de gaze off-shore în largul Ciprului, foraje considerate de blocul comunitar… Mai mult

Stiri

BNR absoarbe excesul de lei de la bănci: 33 miliarde de lei de la începutul lunii

Adrian N Ionescu

Banca Națională a României (BNR) a atras luni de la bănci depozite de peste 17 miliarde de lei, la dobânda de politică monetară (2,50%, cu… Mai mult

Europa

Rachetă aer-aer deținută de un grup neo-nazist italian ai cărui membri au luptat alături de insurgenții pro-ruși în Ucraina

Iulian Soare

Poliția din Torino a arestat luni 3 persoane, una dintre acestea având legături cu o formațiune politică neo-nazistă italiană, după descoperirea unui adevărat arsenal militar,… Mai mult

Stiri

PSD se preface că va tăia pensiile speciale: proiectul de plafonare va fi trimis în Parlament

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a prezentat luni în CEx PSD propunerea de rectificare bugetară care urmează să fie operată și ”câteva măsuri” fiscale pe… Mai mult

Stiri

Control la Spitalul Județean de Urgență Arad – perfuzoare de unică folosință utilizate mai multe zile

Vladimir Ionescu

Consiliul Judeţean (CJ) Arad a declanșat o anchetă la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, după ce pacienţii internaţi la Secţia Medicină Internă au reclamat… Mai mult

Stiri

Decizii CEx PSD: candidat propriu la prezidențiale, congres de validare pe 3 august. Și remaniera mică – Interne și Externe

Razvan Diaconu

Comitetul Executiv al PSD a decis luni ca partidul să susțină propriul candidat la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie. PSD va încerca să negocieze cu… Mai mult