Un grup de lucru din Ministarul Energiei va actualiza, până la mijlocul lunii octombrie, proiectul Strategiei Energetice a României pentru perioada 2017 – 2030, iar printre investiţiile prioritare figurează reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa şi un grup nou 600 de MW la la Rovinari, Complexul Energetic Oltenia, potrivit secretarului de stat Andrei Maioreanu, citat de Agerpres.
Actualul proiect de strategie energetică a fost finalizat în noiembrie 2016 „având în vedere noile condiţii de dezvoltare a pieţei şi a tehnologiei, precum şi angajamentele la nivelul Uniunii Europene”, dar ar păcătui prin absenţa unei liste cu obiectivele de investiţii, potrivit oficialului citat. Proiectul a fost avizat pozitiv de Consiliul tehnico-economic al Ministerului Energiei şi a fost înaintat Ministerului Mediului, pentru avizul de mediu, potrivit lui Andrei Maioreanu.
Oficialul a mai acuzat proiectul guvernului anterior că nu ar prezenta cu exactitate starea rezervelor primare de energie, „de exemplu cele de lignit sau huilă”, că „nu arată starea tehnică a sistemului de producţie şi transport al tuturor formelor de energie” şi că nu ar conţine două obiective „foarte importante: creşterea aportului energetic al României pe pieţele regionale şi europene prin valorificarea resurselor primare naţionale şi asigurarea accesului la energie electrică şi termică pentru toţi consumatorii.
„În acest scop, urmează să continuăm programul de electrificare şi dezvoltarea şi rentabilizarea sistemelor de termoficare”, a subliniat secretarul de stat.
Din grupul de lucru de la Ministerul Energiei fac parte cei trei secretari de stat din minister, precum şi reprezentanţi ai ANRE, ANRM, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, cele două complexuri energetice, Transelectrica, Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, precum şi Academia Română. Prima întâlnire a grupului de lucru a avut loc joi, 31 august, a precizat Maioreanu, care este şi coordonatorul grupului de lucru.
Noul proiect de strategie energetică urmează să fie dezbătut şi aprobat prin procedură parlamentară, după modificarea Legii energiei, care, în forma actuală, stabileşte că strategia energetică se adoptă prin hotărâre de Guvern.
La proiectul anterior, lansat în dezbatere publică de Ministerul Energiei acum mai puțin de un an, au contribuit aproximativ 300 de experţi din domeniu. „Efortul nostru de dialog cu publicul interesat se regăseşte în ideile exprimate în acest document. E demn de reţinut faptul că am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât şi pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi şi să ne putem construi scenarii solide pentru direcţiile pe care ni le dorim în viitor”, spunea ministrul atunci al Energiei, Victor Grigorescu.
Strategia Energetică a României lansată în consultare la finele anului trecut avea cinci obiective fundamentale: securitate energetică, pieţe de energie competitive, baza unei economii competitive, energie curată şi sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice.
Potrivit datelor din proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, prezentate anul trecut de Radu Dudău, coordonatorul documentului, gazele naturale ar putea deveni principalul combustibil în anul 2030 pentru producţia internă de energie, cu o pondere de 45%, urmate de energia nucleară.
Investiţiile necesare în sectorul energetic românesc se ridicau la 1,5 – 2 miliarde de euro pe an, potrivit aceloraşi date preliminare.
2 răspunsuri
1.Maioreanu ca „sef de echipa” are sarcina IMPOSIBILA de a nominaliza lista cu obiective de realizat in cadrul strategiei energetice nationale, lista pe care cei 300 de specialisti care au elaborat-o nu le-au putut stabili!De nevoie, va fi elaborata o lista formala, fara legatura cu necesarul si posibilitile financiare de realizare.Motivul neelaborarii unei liste realiste de obiective este simplu: realizarea strategiei necesita cca. 25 de miliarde de Euro!
2.Apoi, in lipsa unui PROIECT DE REINDUSTRIALIZARE lipsesc nu doar resursele financiare necesare, dar si indiciile cu care dintre obiective sa se inceapa, asa ca era firesc ca ele sa nu fie stabilite inainte de asumarea acestui proiect de tara.
3.Odata cu reprosul liberalilor PNL in Parlament asupra starii proaste a economiei, iata ca Guvernul a lansat o simpla actiune de imagine – deoarece in lipsa unui proiect de reindustrializare nici nu poate fi evaluat necesarul de energie electrica pe diverse termene, incit sa poata fi stabilite obiective energetice concrete care sa-l asigure.
4.Dovada cea mai concludenta ca-i vorba de o actiune de imagine, este faptul ca modernizarea si reconstructia energetica nationala stabilita prin Strategia Energetica Nationala nu pot fi realizate INDEPENDENT de reconstructia industriala.Fiind „parte componenta” a reconstructiei industriale, ea este conditionata de cea industriala si ele nu pot fi realizate decit simultan!Fara obiectivele reindustrializarii, ce noi obiective sa stabilesti pentru productia „necunoscuta” in viitor de energie electrica?Cine este investitorul care sa vina cu banii pe baza unor povesti economice de imagine?
Tarnita asta e un etern cal de bataie .
Nimeni nu zice ca are doar doua turbine si functioneaza exclusiv in momentele de virf (cerere ridicata de energie electrica de la sistemul national). Daca ar functiona mai mult timp , lacul se goleste si sint necesare saptamini intregi ca sa fie umplut .
1- Nu ezista un studiu costuri-beneficii pentru mega proiectul ala .
2- Nu exista o explicatie tehnica care sa ne ilumineze cum doua agregate pompa pot prelua apa consumata de cele doua turbine si cu un consum MAI REDUS (noi invalidam si legile fizicii elementare ) de energie sa impinga apa in un alt lac. Oricum in aval de Tranita e Valea Gilaului care NU POATE FI FACUTA LAC ARTIFICIAL dar la cit a decazut ingineria romaneasca , tot e posibil la ordin .