duminică

3 iulie, 2022

România – Administrație Digitală

Drumul cel mai scurt către relația normală dintre cetățean și stat

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 mai, 2020

Digitizarea este cel mai bun lucru care s-a întâmplat în România în perioada stării de urgență. Statul român, dar și o serie de instituții, au luat în ultimele două luni decizii, au schimbat fluxuri de comunicare și au permis interacțiunea cu cetățenii prin mijloace tehnice.

Opinia unanimă a specialiștilor este că, în mod realist, o schimbare de această amplitudine era așteptată în orizontul următorilor 5, dacă nu chiar 10 ani.

Acte normative care au impus digitalizarea accelerată

  • Guvernul a emis în aprilie o Hotărâre de guvern care a extins Sistemul Național Electronic de Plată, operabil de pe ghiseul.ro, și pentru persoanele juridice, nu doar pentru cele fizice. Prin extinderea acestui portal, persoanele juridice pot plăti, pe lângă taxe și impozite către bugetul de stat, și alte obligații datorate altor instituții publice (ex. amenzi, tarife), dacă acea entitate este înrolată în Sistemul Național Electronic de Plată.
  • Tot în aprilie, Guvernul a impus și obligativitatea ca toate instituțiile să primească înscrisuri semnate cu semnătură electronică  – o majoră relaxare a relației birocratice a cetățeanului cu statul, care a fost urgent implementată de Fisc și de Administrațiile locale.

(Citiți și: ”Comunicarea electronică stat-cetățean: detaliile OUG 38”)

Alte măsuri de relaxare birocratică au intervenit în procedurile de ajutor pe care statul le-a acordat companiilor și persoanelor afectate de coronavirus – totul în doar câteva săptămâni: 

  • Realizarea – e drept, cu mari probleme – a platformei pentru credite subvenționate IMM Invest
  • Realizarea platformei unde companiile și-au putut înscrie solicitările de ajutor pentru șomajul tehnic.
  • Realizarea de către administrațiile locale a platformelor și mecanismelor digitale pentru a evita contactul direct cu cetățeanul, de la plata taxelor și până la obținerea unor tipuri de autorizări
  • A început proiectarea sistemului digital pentru administrarea dosarelor din Justiție, la toate nivelurile

La care s-au adăugat, cu o aducere la funcționalitate în același interval de timp:

  • Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a început să lucreze la extinderea serviciile digitale oferite clienților, ținta finală fiind cea de transformare în excepție a prezenței fizice la ghișeu pentru depunere/primire documente.
  • Digitalizarea educației: Edu Apps a realizat o platformă gratuită, portalul Școala Viitorului, unde școlile, în baza unui singur cont, își activează pachete de licențe gratuite oferite de Google și Microsoft. Cu ajutorul diverselor aplicații elevii și profesorii pot continua fără sincope procesul educațional de la distanță. Pe acest portal sunt înscrise peste 1.600 de școli
  • Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și-a extins serviciile online, majoritatea documentelor, inclusiv extrasul de carte funciară, putând fi acum obținut fără ”tradiționala” vizită la ghișeu.

Priorități de după starea de urgență

Odată cu apropiata ridicare a stării de urgență, miza este ca acest proces nu doar să nu fie reversibil, ci să meargă mai departe, cu cel puțin două ținte majore pentru stat:

interoperabilizarea bazelor de date și digitalizarea fiscului.

Ambele procese sunt complicate, dar au fost anunțate și asumate și de premier, și de ministrul de Finanțe.

(Citiți și: ”Noua normalitate digitală generată de COVID-19 și desenul acestei priorități strategice”)

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În plus, cum distanțarea socială urmează să fie regula încă ceva vreme, și școala poate urca România în clasamentele DESI, acolo unde înregistrează scoruri extrem de slabe la competențele digitale elementare necesare lucrului de acasă.

Pe lângă debirocratizare, digitalizarea mai are o componentă esențială: un studiu McKinsey din 2018 arăta că economia digitală ar putea contribui cu 42 de miliarde de euro la PIB-ul României în 2025. Asta înseamnă că digitalizarea trebuie să preocupe în egală măsură și companiile, și statul.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: