Importul de gaze din Asia Centrală nu ameninţă contractele Rusiei cu UE. Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a precizat că noile parteneriate încheiate de UE cu ţări din Asia Centrală nu ameninţă vânzările de gaze din Rusia spre ţările europene. “Nu vrem să blocăm proiectul South Stream”, a explicat el, referindu-se la un plan de a aduce gaze ruseşti, prin Balcani, în Italia, printr-o nouă conductă la sudul continentului. Luna trecută, Azerbaidjan a promis că va livra gaze în UE printr-o conductă diferită, Nabucco, prin Turcia. Nabucco şi South Stream sunt văzute ca două proiecte ce ar putea deveni rivale. Oficialii UE au declarat deschis că vor să reducă dependenţa de gazul rusesc. O mare parte a a acestui plan se referă la noul “Coridor Sudic”, aducând resursele de gaze naturale din statele asiatice, foste sovietice, şi poate chiar din nordul Irakului. Africa de Nord vrea, de asemenea, să crească exporturile de gaze către UE, în viitor. (BBC News)
Judecătorii şi magistraţii francezi au ieşit în stradă, în zeci de oraşe. Magistraţii au protestat faţă de criticile aduse de preşedintele francez sistemului judiciar, când s-a referit la modul în care a fost rezolvat un caz foarte mediatizat de crimă, după ce justiţia l-a eliberat din arest pe prezumtivul criminal. În ultimele zile, în tribunalele franceze au fost judecate doar cazurile urgente, iar acum, câteva mii de oameni au ieşit să protesteze pe străzi. Ei spun că sunt nemulţumiţi şi de lipsa resurselor alocate acestui sector. Demonstraţii au avut loc în faţa tribunalelor din mai multe oraşe, printre care Marsilia, Paris, Lyon, Bordeaux, Nantes, Caen, Metz şi Colmar. Peste 1.000 de oameni au ieşit în stradă în Paris şi Nantes. (BBC News)
Mubarak a predat puterile executive vicepreşedintelui Suleiman, dar nu demisionează. Mulţimea aflată în Piaţa Tahrir a răspuns cu furie la discursul preşedintelui Hosni Mubarak, în care acesta anunţa că cedează o parte dintre atribuţiile sale vicepreşdintelui Suleiman, dar nu demisionează din funcţie până la finalul mandatului său, în septembrie. Sunt aşteptate noi mişcări masive de protest, având în vedere că opoziţia şi susţinătorii acesteia nu sunt mulţumiţi de decizie. Mubarak a dezamăgit sutele de mii de egipteni care aşteptau ca el să anunţe că pleacă din funcţie, joi seara, anunţând că nu va ceda presiunilor interne sau externe făcute asupra sa pentru a demisiona. Într-un mesaj televizat, care a produs nervozitate pe străzi şi a tensionat şi mai mult relaţia cu SUA, Mubarak a spus că îi cedează puterile vicepreşedintelui Omar Suleiman, dar rămâne în funcţie, iar regimul său va controla tranziţia către alegeri libere. El a precizat că vrea să rămână preşedinte până când va preda puterea unui nou guvern ales, în septembrie. A repetat faptul că nu vrea să mai candideze şi nu va abandona angajamentul privind reforma politică, după două săptămâni de proteste la Cairo şi în alte oraşe egiptene. Liderii opoziţiei spune că transferul de putere către Suleiman, fostul şef al serviciilor secrete egiptene, care au jucat un rol important, ani de zile, în represiunea politică, nu schimbă deloc regimul. Ei au arătat că protestele vor continua – în ultimele zile demonstraţiile de stradă fiind completate cu greve generale în sistemul de transport public, în unele spitale şi fabrici. (Guardian)
Coreea de Nord cere ajutor străin pentru a-şi hrăni populaţia flămândă. Potrivit unor surse diplomatice citate de presa britanică, guvernul de la Phenian a ordonat ambasadelor sale din întreaga lume să facă un apel la ţările în care sunt reprezentanţi, pentru ajutoare de hrană, un semn al disperări crescânde a autorităţilor nord-coreene. Acest demers direct pentru fonduri străine, lansat în decembrie, este unul extrem de neobişnuit pentru regimul totalitar de la Phenian, care, în mod normal, negociază asistenţa umanitară de hrană cu organizaţiile internaţionale precum World Food Programme (WFP) şi Organizaţia pentru Hrană şi Agricultură (FAO). Cele două programe au început o evaluare a nevoilor de hrană din Coreea de Nord, dar WFP a reuşit să strângă din donaţii doar o cincime din bugetul necesar pentru programul său de ajutorare a coreenilor. “Anul acesta, toate cele 40 de ambasade din întreaga lume au primit ordin de la guvernul din Phenian să ceară guvernelor străine ajutor pentru hrană şi li s-a dat pentru asta o cotă”, a spus un diplomat asiatic. (Guardian)
Directorul FMI vrea o nouă monedă mondială. Dominique Strauss-Kahn a declarat că este nevoie pe piaţa globală de o nouă monedă care să schimbe dominaţia dolarului şi să protejeze contra unei instabilităţi financiare viitoare. Dezechilibrele globale au apărut din nou, cu probleme care ne preocupau şi înainte de criză – mişcări masive de capital, presiunea ratelor de schimb valutar, creşterea rapidă a unor reserve excesive – toate acestea sunt din nou în prim plan. Dacă rămân nerezolvate, aceste probleme ar putea provoca o nouă criză, a spus Strauss. El a adăugat că atunci când ne facem probleme în legătură cu deficienţele sistemului monetar internaţional, ne preocupă volatilitatea lui, pentru că banii se mişcă pe glob prea rapid, prea uşor, iar statele au nevoie de un mediu mai stabil, mai predictibil pentru a se dezvolta. Oficialul FMI a sugerat adăugarea unor monede ale statelor emergente, cum este yuan-ul chinez, între monedele pe care FMI le administrează, pentru a stabiliza sistemul mondial financiar. (Telegraph)
Şi Sarkozy crede că multiculturalismul a eşuat. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat, joi,că multiculturalismul a eşuat, alăturându-se astfel mai multor lideri mondiali care au criticat această încercare. Într-un interviu televizat, Sarkozy a spus că autorităţile au fost prea interesate de identitatea persoanei care venea în Franţa şi dezinteresate de identitatea ţării în care se muta. La fel ca şi premierul britanic David Cameron şi cancelarul german Angela Merkel, Sarkozy consideră că politicile de integrare a imigranţilor s-au dovedit ineficiente. Cameron a declarat, luna trecută, că vechea politică bazată pe multiculturalism a fost un eşec şi a cerut o integrare mai bună a tinerilor musulmani, pentru a combate extremismul tot mai pronunţat din Marea Britanie. La fel, Angela Merkel, fostul premier australian John Howard şi fostul prim-ministru spaniol Jose Maria Aznar au spus, în ultimele luni, că politicile multiculturale nu au reuşit, din păcate, să integreze cu succes imigranţii, în ţările în care aceştia au ales să trăiască. (Telegraph)
