De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult›
18.01.2021
Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult›
17.01.2021
Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult›
17.01.2021
România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Implicațiile europene ale suprataxării depozitelor bancare din Cipru. Mircea Coșea, despre ”efectul pervers” al măsurii cipriote
de Claudiu Zamfir 18.3.2013
Măsurile din Cipru, privind suprataxarea cu 9,9% a depozitelor bancare, pot determina retrageri de bani din băncile din întreaga Uniune Europeană și relocarea lor în zona asiatică de sud-est, atrage atenția economistul Mircea Coșea, fost ministru de stat în Guvernul României.
Miniştrii de finanţe din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au ajuns, în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, la un acord cu privire la un plan de salvare pentru Cipru, potrivit mai multor surse apropiate negocierilor.
Programul de asistenţă financiară include o taxă excepţională ce poate ajunge la 9,9% din depozitele bancare din băncile cipriote, precum şi impozitarea la sursă a dobânzilor acestora. Ciprioţii care au sub 100.000 de euro în conturi va trebui să plătească o taxă de 6,75%, iar cei cu sume mai mari vor plăti 9,9%.
Depunătorii vor primi în compensație echivalentul în acţiuni al acestor sume în băncile respective. De asemenea, cei care păstrează depozite în băncile cipriote, pentru următorii doi ani, urmează să primească obligaţiuni de stat legate de veniturile din gaze naturale.
Mircea Coșea, despre ”efectul pervers” al taxei cipriote:
- O astfel de suprataxare este un precedent foarte periculos, pentru că este prima oară (…) când aria aceasta de măsuri anticriză pleacă de la posibilitatea salvării băncilor pe seama deponenților.
- Este absolut clar că băncile sunt într-o mare dificultate, neavând posibilitatea să onoreze cererile de scoatere a banilor, pentru că există și-n Cipru, ca și-n România și peste tot, un număr impresionant de credite neperformante. Și atunci probabil că această măsură este în interesul băncilor, pentru că mișcorează foarte mult pretențiile pe care le au deponenții.
- Există și un efect pervers, pentru că se creează o panică și se vor scoate foarte mulți bani, care vor aduce și mai multe prejudicii băncilor.
- Faptul că Uniunea Europeană a fost de acord cu o astfel de măsură arată și trecerea la măsuri foarte drastice pe care UE le ia pentru a garanta anumite ajutoare pe care le dă anumitor țări membre.
- Cred că este o măsură care aduce prejudicii foarte grave credibilității sistemului bancar și vor reapărea foarte multe reorientări ale depunerilor spre zone extraeuropene. Pentru că această măsură a fost aprobată în pachetul Uniunii Europene, pentru orice client apare ca fiind posibilă apariția unei astfel de măsuri în orice altă țară europeană.
- Este problema foarte importantă a expunerii clienților în Europa și mutarea lor în alte zone. Probabil, având în vedere declarațiile foarte optimiste ale noului președinte al Chinei, privind stabilitatea economică a Chinei, se vor orienta mulți spre zona sud-est asiatică.