sâmbătă

13 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 august, 2018

Nu mai există în vigoare niciun protocol care să aibă legătură cu înfăptuirea justiţiei în România, a asigurat vineri seara directorul general al SRI, Eduard Hellvig.

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă organizate după ce Darius Vâlcov, consilier al premierului Dăncilă, a publicat pe Facebook facsimilul unui protocol semnat de SRI și Parchetul General în 2016. Documentul este clasificat, iar fostul ministru de Finanțe a lăsat să se înțeleagă că el ar fi încă în funcțiune.

Directorul SRI a explicat vineri seara că și acest protocol a fost denunțat. El a fost încheiat în 2016, după ce CCR a declarat neconstituționale interceptările făcute de serviciul de informații pentru investigatorii care instrumentau dosare penale.


Documentul a vizat cooperarea privind infracţiunile contra securităţii naţionale, a infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor săvârşite de cadre militare ale Serviciului Român de Informaţii, sesizarea parchetului cu privire la infracţiunile constatate de SRI şi comunicarea de informaţii

După ce specialiștii de la juridic i-au explicat că această colaborare se poate efectua și fără protocol, el a fost anulat și, potrivit Parchetului General, a fost trimis la CSM în vederea desecretizării.

Principalele declarații ale lui Eduard Hellvig

  • Imediat, în februarie 2017, am demarat un proces de denunţare a protocoalelor cu parchetele şi instituţiile din justiţie.
  • Nu mai există în vigoare nici un protocol care să aibă legătură cu înfăptuirea justiţiei în România.
  • Al doilea protocol, cel clasificat, reglementa modalitatea prin care SRI coopera cu Ministerul Public exclusiv pe infracţiunile privind securitatea naţională (prevăzute în titlul 10 din Codul de Procedura Penală) şi infracţiunile de terorism.
  • Ca să fim foarte clari, acest protocol clasificat ne-a fost impus de Legea de organizare şi funcţionare a SRI (la articolul 8). Legalitatea acestui protocol nu poate fi pusă la îndoială – sper că prin aceste precizări am lămurit această discuţie din spaţiul public.
  • De ce l-am semnat? Pentru ca OUG 6/2016 ne-a impus să semnăm protocoale cu instituţiile statului pentru exercitarea atribuţiilor noastre.
  • De ce l-am denunţat? Cum v-am spus mai devreme, auditul intern ne-a arătat că putem să ne exercităm atribuţiile, în baza legii şi fără aceste protocoale, asigurând securitatea naţională a României.
  • Trebuie să fii total rupt de realitate să mă acuzi pe mine că am ceva de ascuns în legătură cu aceste protocoale, în condiţiile în care, de cînd sunt director, am ordonat auditul cu privire la existenţa protocoalelor înainte ca subiectul să fie temă publică, am denunţat protocoalele care aveau legătură cu înfăptuirea justiţiei în România şi am început procesul de desecretizare a acestora.

Poziția Ministerului Public

„Nu au fost comunicate informaţii publice cu privire la acest protocol şi nici nu a fost publicat, întrucât nu a fost finalizată procedura de declasificare. Protocolul a fost transmis la data de 20.03.2018 Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului Justiţiei, care au fost informaţi şi cu privire la iniţierea de către procurorul general a demersurilor privind declasificarea documentului”, a transmis Parchetul General, printr-un comunicat.

Dosar penal pentru neglijență în păstrarea informațiilor, după ce Darius Vâlcov a publicat protocolul

Procurorii de la Parchetul General s-au autosesizat și au deschis un dosar penal după ce Darius Vâlcov a publicat protocolul secret semnat de Ministerul Public și SRI.


Dosarul a fost deschis pentru încălcarea articolului 305 din Codul Penal ce vizează neglijența în păstrarea informațiilor.

Nu se știe ce persoane vor fi învinuite în acest caz.

Prevederile articolului 305 din Codul Penal arată: „(1) Neglijenţa care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce conţine informaţii secrete de stat, precum şi neglijenţa care a prilejuit altei persoane aflarea unei asemenea informaţii se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele prevăzute în art. 303 alin. (1) şi art. 304, dacă au fost săvârşite din culpă”.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: