marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 ianuarie, 2014

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și DNA au lansat joi două apeluri pentru modificarea urgentă a Codurilor – cel Penal și Cel de procedură penală, înainte de intrarea lor în vigoare la 1 februarie, pentru a nu apărea disfuncționalități grave în sistemul judiciar.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) discută în ședința de joi un punct de vedere public referitor la amânarea intrării în vigoare sau modificarea urgentă a Codurilor.

În pofida nenumăratelor solicitări venite din partea procurorilor DIICOT și DNA, a judecătorilor și organizațiilor non-guvernamentale, premierul a anunțat miercuri că nu se mai intervine săptămâna aceasta pe Codul Penal și pe Codul de procedură penală, iar data de 1 februarie rămâne bătută în cuie pentru intrarea în vigoare a acestora.


Eventuale modificări se vor face pe parcurs, dacă apar probleme: ”Dacă apar probleme pe parcurs, doar la iniţiativa CSM, a Înaltei Curţi, a Parchetului General, veniţi şi spuneţi de ce este nevoie, dar important e să nu mai amânăm, că nu mai putem să amânăm, după patru ani ar fi total neserios”, a spus Victor Ponta, la începutul ședinței de Guvern, adresându-se ministrului justiției, Robert Cazanciuc.

ICCJ a cerut modificarea încă din octombrie 2013

Încă din 5 octombrie 2013, spune un comunicat conținând punctul de vedere al președintelui ICCJ, Livia Stanciu, ”în repetate rânduri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Ministerului Justiţiei propuneri pentru modificarea şi completarea noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală, în scopul evitării disfuncţionalităţilor în activitatea instanţelor judecătoreşti la momentul intrării în vigoare a noilor coduri.

DNA a solicitat modifcări încă din noiembrie 2013

”Eexistă un risc major ca eficienţa investigaţiilor în cauzele de corupţie să fie semnificativ diminuată”, dacă cele două coduri vor intra în vigoare la 1 februarie 2014, spune DNA într-un comunicat dat publicității joi.

DNA a solicitat încă din noiembrie 2013 modificarea unor prevederi ”care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupţie”. Nu a primit, până acum, niciun răspuns.


Prezentăm integral observațiile DNA :

1. Intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave.

Faptele menţionate sunt sancţionate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la 5 ani, astfel încât termenul de prescripţie a răspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani.

Având în vedere că multe înşelăciuni comise în dauna statului, precum cele săvârşite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate după mulţi ani de la săvârşire, prevederea din Noul Cod penal va împiedica tragerea la răspundere a autorilor unor asemenea fapte.

Aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în această formă chiar pentru o singură zi va determina încetarea procesului penal în cauze având acest obiect.

Din estimările Direcţiei Naţionale Anticorupţie, 12 cauze aflate pe rolul instanţelor sunt în situaţia de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micşorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la Direcţia Naţională Anticorupţie urmează să se împlinească termenul de prescripţie a răspunderii penale din acelaşi motiv.

Totodată, persoanele condamnate definitiv pentru infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile şi de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de închisoare.

2. Dispoziţiile referitoare la efectuarea urmăririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie să îi fie adusă la cunoştinţă suspectului această calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigaţie.

Reglementarea a fost criticată de către practicieni întrucât poate fi interpretată în sensul că persoana cercetată devine suspect şi trebuie anunţată în momentul în care există indicii rezonabile că a săvârşit o infracţiune, ceea lipseşte de eficienţă metode de investigaţie precum interceptarea comunicaţiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire.

3. Prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficienţă corpul de specialişti care funcţionează în cadrul organelor de urmărire penală, în condiţiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceştia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză.

Astfel, după întocmirea unui raport de constatare este obligatorie efectuarea unei expertize ori de câte ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de către inculpat.

Noua reglementare încalcă principiul constituţional potrivit căruia judecătorul sau procurorul administrează probe numai atunci când sunt necesare pentru aflarea adevărului, instituind obligaţia de a administra proba cu expertiza ori de câte ori un inculpat solicită acest lucru.

În acest mod, se creează premisa tergiversării cauzelor complexe, prin administrarea automată a unui mijloc de probă costisitor şi care presupune un timp îndelungat, fără a fi asigurate resurse corespunzătoare în bugetul organelor judiciare.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

4. Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la măsurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi şi care sunt în curs şi nu reglementează situaţia persoanelor împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale potrivit vechilor dispoziţii, ceea ce va genera dificultăţi de interpretare în practică.

Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituţia supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituţie nu este suficient reglementat.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: