Cererea pe segmentul de zboruri comerciale (intern şi internaţional) va scădea în acest an cu 48%, față de 2019, iar veniturile companiilor aeriene se vor diminua cu 55%, spune Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA), într-o analiză publicată miercuri, citată de Agerpres.
Estimarea IATA este mai severă decât cea de luna trecută (24 martie), când pierderea de venituri de 252 miliarde de dolari însemna o scădere cu 44% faţă de 2019, într-un scenariu cu restricţii severe de călătorie pe o perioadă de trei luni.
Cifrele actualizate reflectă o adâncire semnificativă a crizei, pe baza următorilor parametri:
- restricţii interne severe şi unele restricţii privind călătoriile internaţionale care se extind dincolo de primele trei luni, respectiv
- impactul mondial sever, inclusiv în Africa şi America Latină (care au avut o prezenţă redusă a bolii şi se previziona o afectare mai redusă, în analiza din luna martie), potrivit sursei citate.
Şocul Covid-19
Cererea din 2020 pe segmentul de zboruri comerciale (intern şi internaţional) este estimată să scadă cu 314 miliarde de dolari (-48%), în comparaţie cu anul anterior, din două cauze: evoluțiile economice generale şi restricţiile de călătorie.
„Şocul economic al crizei COVID-19 este de aşteptat să fie cel mai sever în al doilea trimestru, atunci când se estimează că PIB-ul va scădea cu 6% (comparativ, PIB-ul a scăzut cu 2% la vârful crizei financiare globale). Cererea pe zborurile comerciale urmăreşte îndeaproape evoluţia PIB. Impactul reducerii activităţii economice numai în T2 ar conduce la o scădere de 8% a cererii în trimestrul al treilea”, spune analiza IATA.
La începutul lunii aprilie, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% faţă de 2019, în mare parte din cauza restricţiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului.
„Pieţele interne ar putea să înregistreze o creştere a cererii începând din trimestrul al treilea, într-o primă etapă de ridicare a restricţiilor de călătorie. Cu toate acestea, pieţele internaţionale vor înregistra o creştere mai lentă, deoarece se pare că guvernele vor păstra aceste restricţii de călătorie mai mult timp”, spune sursa citată.
Ce propune IATA
IATA consideră că guvernele trebuie să includă aviaţia în pachetele de stabilizare, întrucât companiile aeriene reprezintă nucleul unui lanţ valoric care creează aproximativ 65,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume.
„Fiecare loc de muncă salvat la o companie aeriană va menţine încă 24 de persoane angajate”, ceea ce „va oferi companiilor aeriene o şansă de luptă, rămânând întreprinderi viabile, care sunt gata să conducă redresarea, conectând economiile atunci când pandemia va fi sub control. În cazul în care companiile aeriene nu sunt gata, efectele economice negative ale COVID-19 vor fi prelungite inutil”, explică Alexandre de Juniac, director general şi CEO al IATA.
- Reprezentanţii IATA propun:
- sprijin financiar direct acordat transportatorilor de pasageri şi de marfă pentru compensarea veniturilor reduse şi a lichidităţii atribuite restricţiilor de călătorie impuse de pandemia de COVID-19;
- împrumuturi, garanţii de împrumut şi sprijin pentru piaţa obligaţiunilor corporative de către guverne sau bănci centrale; scutire de impozite:
- rambursări la impozitele pe salarizare plătite la zi, în 2020, şi/sau o prelungire a condiţiilor de plată pentru restul anului, împreună cu renunţarea temporară la impozitele pe bilete şi alte taxe impuse de către Guvern.
Ce intenţionează guvernele
Guvernele nu au aşteptat propunerile IATA şi analizeazyă de ja măsuri de sprijin al companiilor aeriene. Astfel:
- Guvernul britanic are în vedere cumpărarea de acțiuni ale companiilor aviatice și altor mari companii britanice ale căror afaceri sunt puternic afectate de restricțiile impuse din cauza pandemiei;
- Guvernul german ar putea acorda companiei aeriene Lufthansa ajutoare de stat în valoare de mai multe miliarde de euro şi ar putea să preia o participaţie la compania aeriană, care a imobilizat la sol 90% din flota sa;
- Guvernele francez și olandez ar putea garanta credite de până la 6 miliarde de euro pentru Air France-KLM;
- Guvernul portughez analizează răscumpărarea pachetului de 50% din acțiunile companiei TAP, parţial privatizată în anul 2015. Restul acţiunilor sunt deţinute de consorţiul privat Atlantic Gateway, condus de antreprenorul brazilian David Neeleman, şi angajaţii TAP care deţin un pachet de 5%;
- Compania low-cost Wizz Air a anunţat marţi va concedia 19% din personal şi va tăia cu 19 salariile pentru restul angajaţilor, şi cu 22% pe cele ale mebrilor conducerii şi, în sfârşit,
- Ministrul român al Transporturilor spune că poartă discuţii cu Comisia Europeană pentru un ajutor de stat de circa 130 de milioane de euro pentru TAROM şi Blue Air.
Şi lista nu se opreşte aici, guvernele Belgiei, Suediei şi Danemarcei – printre altele au măsuri ţintite de ajutor de stat pentru companiile aeriene,