marți

6 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 ianuarie, 2022

România se poziționează în luna ianuarie 2022 ca având cel mai mic cost al vieții între țările UE, pe locul 37 din 42 de state europene și pe locul 102 din 139 de state analizate pe plan mondial de către site-ul numbeo.com.
Poziția ocupată este relevantă pentru zona din care facem parte, nu doar geografic dar și ca nivel de dezvoltare, cu observația că figurăm suprinzător de bine atunci când se calculează puterea locală de cumpărare.

Astfel, cu un index de 35,24 (referința de 100 este costul vieții în New York), ne plasăm ca și cost al vieții mai jos decât Bulgaria (38,38) sau chiar state non-UE precum Serbia (36,21), Bosnia și Herțegovina (36,12), Albania (35,50) sau, la limită, Rusia (35,26), dar ceva mai sus decât Macedonia de Nord (31,38), Belarus (30,89) sau Republica Moldova (30,35).

Dacă ne ducem la ultima coloană din tabelul prezentat în analiză, se poate observa că devansăm în materie de putere de cumpărare patru state relevante din UE, respectiv Grecia (indice 39,73, deloc întâmplător în contextul problemelor cauzate de datoria externă excesivă), Bulgaria (45,96), Croația (47,55, unde „jocul” dintre venituri și prețuri le dă cu minus față de noi) – de reținut, însă, ambele au intrat pe traiectoria adoptării euro – și, neașteptat, Portugalia (46,80, ușor sub noi).


Trei state membre UE stau ceva mai bine decât noi la puterea de cumpărare, în contextul veniturilor și prețurilor de acolo, undeva peste pragul de 50%, Letonia (51,65), Ungaria (51,98) și Slovacia (50,39). Alte trei state din fostul bloc estic se poziționează în apropierea nivelului de 60% din reperul american: Polonia (59,95), Slovenia (59,48) și Lituania (58,74). Cam acestea ar trebui să fie urmărite mai atent pe termen mediu pentru recuperarea decalajului de nivel de trai.

De reținut, clasamentul și poziționarea relativă pleacă de la costurile din viața reală consemnate la alimente de bază, costul locuințelor, chirii, utilități, transport, haine, activități recreative etc. plus salariile nete raportate de un număr considerat a fi suficient de mare de contributori, datele fiind prelucrate de cel mai mare site de profil din lume.

Astfel, deși se poate aduce în discuție reprezentativitatea, formula de ponderare și faptul că statistica este centrată pe zona urbană, se conturează o imagine mult mai apropiată de percepția publică decât cea dată de o analiză exhaustivă a țărilor în cauză. Cert este că, cel puțin în zonele dens populate nu trăim chiar atât de rău pe cât se crede, dacă ne raportăm la practica europeană.

Apropo de practica europeană, se pot observa diferențe majore între marile economii ale Zonei Euro, provenite din costul vieții, unde (ar trebui să luăm aminte și noi, pentru viitor) Germania câștigă detașat prin faptul că a reușit să mențină costul vieții relativ jos prin controlul mai eficient al creșterii veniturilor raportate la prețuri decât în țările latine, Franța sau Italia.


În structură, datele prelucrate de numbeo.com arată că avem cele mai ieftine alimente și cele mai reduse note de plată la restaurant iar la chirii ne poziționăm doar peste Bulgaria. Polonia și Cehia au chirii cu mult mai mari decât noi iar alimentele sunt semnificativ mai scumpe în țările baltice sau Slovenia (care a depășit, la acest capitol, chiar și Spania).

Astfel, deși, per total, nu avem nici cele mai mari venituri și nici cele mai mici prețuri, ajungem să fim, din postura surprinzătoare de țară UE cu cel mai mic cost al vieții, pe locul 23 din 27 ca putere de cumpărare locală, situație similară cu poziționarea potrivit nivelului PIB/locuitor ajustat cu nivelul relativ al prețurilor.

Poziționare pe care ar fi foarte util să încercăm să o păstrăm și să consolidăm calea optimă pe care am intrat spre convergența reală cu nivelul de trai european. Fără să forțăm majorări de venituri, care nu au corespondent în producția realizată, mai importantă fiind păstrarea unui nivel modic al avansului inevitabil al prețurilor spre uzanțele europene.

NOTĂ:

Numbeo.com este un site lansat în luna aprilie 2009 iar cercetările și datele disponibile prezentate nu sunt influențate de nicio organizație guvernamentală. Mladen Adamovic, Founder/CEO a lucrat ca inginer de  software la Google (2007-2009), unde a dezvoltat aplicații interne. Site-ul condus de el a fost menționat ca sursă de mai multe publicații internaționale de prestigiu, precum Time, Forbes, The Economist, New York Times, The Telegraph, The Washington Post, USA Today, The Sydney Morning Herald, China Daily etc.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Una calduta, alta rece!
    Stiam ca suntem printre ultimii la PIB, deci ne asteptam ca si cheltuielile, costul vietii, sa fie mai mic aici.
    Un PIB ridicat insemna nivel de trai ridicat, dar si preturile sunt mai mari.
    Insa PUTEREA DE CUMPARARE LOCALA este factorul definitor, si stam foarte prost!
    Da, sunt preturile mai mici la noi, dar salariile sunt si mai mici, de aceea puterea de cumparar este redusa.
    De aceea avem milioane plecati la lucru peste hotare: un job prost in Occident este mai spornic decat un job bun aici in Democratia Originala!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Una calduta, alta rece!
    Stiam ca suntem printre ultimii la PIB, deci ne asteptam ca si cheltuielile, costul vietii, sa fie mai mic aici.
    Un PIB ridicat insemna nivel de trai ridicat, dar si preturile sunt mai mari.
    Insa PUTEREA DE CUMPARARE LOCALA este factorul definitor, si stam foarte prost!
    Da, sunt preturile mai mici la noi, dar salariile sunt si mai mici, de aceea puterea de cumparar este redusa.
    De aceea avem milioane plecati la lucru peste hotare: un job prost in Occident este mai spornic decat un job bun aici in Democratia Originala!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: