După ce, în decembrie 2020, Comisia Europeană a introdus Hyperloop în Strategia de mobilitate a UE, conducerea companiei americane discută în prezent cu oficiali ai Directorului Mobilitate și Transport despre avantajele acestei noi tehnologii de transport.
Propusă inițial de antreprenorul american Elon Musk, tehnologia Hyperloop se bazează pe principiul transportului pe pernă electromagnetică în vacuum, în care, prin eliminarea frecării, se pot atinge viteze foarte mari.
Un alt miliardar american, Richard Branson, s-a alăturat proiectului lui Elon Musk, compania care experimentează acest tip de transport fiind în prezent cunoscută ca Virgin Hyperloop.
Diana Zhou, director al Virgin Hyperloop, a declarat Euractiv: ”Am fost încântați să observăm cum Comisia Europeană este preocupată să înțeleagă potențialul Hyperloop, în special Directoratul pentru Mobilitate și Transport având o atitudine proactivă în cadrul workshopurilor organizate pe marginea tehnologiei Hyperloop”.
Această tehnologie a fost deja testată în noiembrie 2020, când 2 angajați ai companiei Virgin au devenit primii oameni care au călătorit cu ajutorul acestui sistem de transport. Călătoria s-a realizat în deșertul din apropierea Las Vegas, acolo unde a fost amenajat un poligon de testare al liniei, capsula în care au fost îmbarcați pasagerii atingând o viteză maximă de 172 km/oră pe cei 500 de metri ai tunelului experimental Hyperloop.
Compania americană a atras de la acel moment o finanțare de 500 milioane dolari, inclusiv 170 milioane din partea DP World, operator portuar din Dubai.
Pe termen scurt, Hyperloop urmează să se concentreze pe dezvoltarea unui sistem de transport marfă, lucrând în același timp pentru pregătirea transportului uman cu ajutorul unor ”capsule” cu o capacitate de 28 de pasageri.
”Capsula prototip utilizată la experimentul din Las Vegas a fost special concepută pentru 2 pasageri și a fost menită să demonstreze că transportul de persoane cu acest sistem este perfect funcțional și sigur. Acum ne propunem să demonstrăm și mediului de afaceri că Hyperloop este viabil și din perspectiva de business și că poate opera în realitate, nu doar în teorie”, afirmă Diana Zhou.
Virgin Hyperloop joacă cartea ecologică
Virgin Hyperloop speră ca în următorii 5 ani să operaționalizeze primele linii de transport marfă. Primul traseu Hyperloop este construit în acest moment în India, unde o linie de 130 kilometri va lega Pune, al doilea cel mai mare oraș din provincia Maharashtra, de Aeroportul din Navi Mumbai.
Posibila intrare a Virgin Hyperloop în Europa nu este privită favorabil la modul unanim, criticii argumentând că un continent cu o rețea densă de trenuri și conexiuni aeriene extinse nu are nevoie de un mod de transport care necesită o nouă infrastructură foarte costisitoare.
”Multe companii de transport apelează la subvenții publice din cauza costurilor de întreținere foarte mari. Vorbiți despre tehnologii care au fost construite acum 50, chiar 100 de ani, și încă încercăm să le utilizăm pentru a satisface cerințele de astăzi, ceea ce este un lucru foarte, foarte dificil de realizat.
Avem însă ocazia unică de a construi ceva nou folosind progresele tehnologice care ne sunt astăzi disponibile. Putem proiecta sistemul astfel încât să aibă costuri de întreținere foarte mici. În plus, pentru a atinge obiectivele climatice stabilite pentru 2050, avem nevoie de toate pârgiile și cred că Hyperloop este unnul dintre mijloacele de a atinge aceste ținte”, afirmă Diana Zhou.
Virgin Hyperloop cere UE să fie tratată ca orice alt proiect de infrastructură
Proiectul indian al Virgin Hyperloop este finanțat integral din fonduri private. În SUA, Hyperloop se supune reglementărilor Administrației Căilor Ferate, fiind astfel eligibilă pentru finanțare din programe federale.
În Europa, deocamdată, tehnologia nu are o bază de reglementare. Oficialul Hyperloop a declarat Euractiv că își dorește ca Hyperloop să i se acorde o poziție similară infrastructurii feroviare și rutiere din UE – făcându-o astfel eligibilă pentru finanțare publică.
”Sperăm că în Europa vom avea la dispoziție aceleași instrumente ca și alte moduri de transport și că Hyperloop va fi tratată la fel cum Comisia ar trata construirea unei noi autostrăzi , unei linii feroviare noi sau construirea unui aeroport nou”, afirmă Diana Zhou.
Un răspuns
”Aerotubexul” lui Henri Coandă, experimentat deja la Măneciu-Ungureni. Ca și în cazul motoarelor cu reacție (inventat de același Coandă) sau al banalelor stilouri (obiect inventat de Petrache Poenaru), gloria și profitul vor fi ale altora.